UE: declinul Vestului si ascensiunea Estului. In ultimii 20 de ani, Franta si Italia au pierdut cel mai mult in ceea ce priveste contributia la PIB-ul UE, iar la polul opus, cea mai mare crestere au avut-o Polonia, Irlanda (care creste artificial umflata de optimizarile fiscale ale marilor corporatii) si Romania

In ultimii 20 de ani, Franta si Italia au pierdut cel mai mult in ceea ce priveste contributia la PIB-ul Uniunii Europene. Aceste tari ocupa locurile doi si trei in UE la marimea economiei. Statul care a castigat cel mai mult in aceasta perioada este cea mai mare economie est-europeana, Polonia. Dar printre campioni se afla si Romania. Daca din cursa este exclusa Irlanda, care creste artificial umflata de manevrele fiscale ale marilor corporatii, Romania ocupa, cu avansul contributiei, chiar locul doi.

Franta si Italia sunt, desigur, cu mult in fata estului la marimea economiei, insa declinul lor si ascensiunea estului poate spune multe despre cum se poate schimba echilibrul in deciziile politice si in afacerile comerciale si economice ale UE. De asemenea, aceasta tendinta spune multe si despre ce pierde Romania pentru ca nu isi gaseste formule economice si politice care sa-i permita sa creasca constant si rapid.

In ultimii 20 de ani, avansul contributiei Ungariei, perceputa ca principalul concurent regional al Romaniei, la PIB-ul Uniunii a fost de doar 0,3 puncte procentuale. Al Poloniei se ridica la 2,3 pp, potrivit datelor Eurostat, interpretate de Euronews. Cota Romaniei s-a majorat cu 1,2 pp. Daca este avut in vedere ca indicatorul Ungariei pentru ultimii zece ani este tot de 0,3 pp, in timp ce Polonia are 1,4 pp, iar Romania 0,7 pp, se poate spune ca Ungaria a stagnat in timp ce Polonia si-a vazut de ascensiunea rapida, iar Romania a urcat sanatos. Paradoxal, Budapesta s-a remarcat in acest timp, de multe ori negativ, prin eforturile de a influenta deciziile luate la nivelul UE.

Polonia a pornit in 2005 cu o contributie la PIB-ul Uniunii de 2,6 pp. In 2015 ponderea a ajuns la 3,5 pp, iar in 2025 la 4,9 pp. Economia poloneza este singura din UE care a reusit sa evite recesiunea in marea criza financiara din 2007-2008 si in criza datoriilor suverane europene care a urmat. De cand a devenit economie de piata, s-a confruntat cu recesiunea doar in pandemia de COVID-19, asa cum au facut-o toate economiile europene. Insa revenirea a fost rapida. De obicei Polonia isi revine rapid dupa turbulente economice. Intre timp, economia acestei tari a atins pragul de 1.000 de miliarde de dolari, intrand astfel in grupul celor mai mari 20 de economii ale lumii. Recent, S&P a anuntat ca ii acorda Poloniei statutul de piata dezvoltata. In regiune, doar Cehia este considerata economie dezvoltata.

Romania a avut in 2005 o contributie la PIB-ul UE de 0,8 pp. Pana in 2015, cota a urcat la 1,3 pp, iar in 2025 a ajuns la 2 pp. Cu acest mars, Romania a intrecut Cehia, economia dezvoltata a estului. Ponderea acesteia era in 2025 de 1,8 pp, desi tara a pornit de pe o pozitie superioara. Contributia Romaniei in 2005 este una ipotetica deoarece tara noastra a intrat in UE in 2007. Polonia, Cehia si Ungaria au aderat mai devreme, in 2004.

In UE, uimitor este declinul greilor Franta si Italia. In 20 de ani, contributia lor la PIB-ul Uniunii a scazut cu -2,5 pp, respectiv -3,6 pp. In total, ponderea "Big 4" - Germania, Franta, Italia si Spania - s-a redus de la 67,9% in 2005 la 65,3% in 2015 si la 61% in 2025. Cea mai mare dintre ele, Germania, duce in spate aproape un sfert din economia UE. Retragerea ei din ultimii 20 de ani este minima, de -0,1 pp. Cea mai mica, Spania, produce "doar" 9% din PIB-ul comunitar.

Declinul "greilor" continua si pe alte fronturi. Franta si Italia isi disputa titlul de cea mai riscanta economie mare din UE. Dintre cele doua, avand in vedere yieldurile obligatiunilor cu scadenta la 10 ani, reper pentru costurile de finantare ale unui stat, Franta "castiga", dar cu un avans minim. De asemenea, economia franceza a evitat la limita recesiunea in primul semestru al acestui an, scazand in primul trimestru si stagnand in al doilea. In plus, inflatia a accelerat in august. In Italia, productivitatea stagneaza de decenii. Economia ei nu s-a vindecat complet de traumele cauzate de criza datoriilor suverane. Iar guvernul premierului Giorgia Meloni este criticat pentru ca submineaza institutiile cruciale pentru inovare si distrugere creatoare, dupa cum scrie Financial Times.

Business international

Articole asemanatoare