Cultura si divertisment

Oamenii de stiinta lucreaza in continuare pentru a descoperi cum functioneaza cu adevarat creierul. Este puternic, imprevizibil si plin de caracteristici ciudate despre care majoritatea oamenilor nu au auzit niciodata, arata The Scroller. 1. Creierul consuma 20% din energia corpului Chiar si in repaus, acesta consuma o cantitate surprinzator de mare de energie. Cea mai mare parte este utilizata pentru mentinerea conexiunilor intre miliarde de neuroni. 2. Creierul genereaza suficienta energie pentru un bec Neuronii comunica prin semnale electrice minuscule. Atunci cand sunt combinate, aceste semnale creeaza suficienta activitate electrica pentru a alimenta un mic bec LED. 3. Creierul este format in mare parte din grasime Aproximativ 60% din creier este grasime, ceea ce il face cel mai gras organ din corp. Aceasta grasime este esentiala pentru functionarea corecta a neuronilor. 4. Creierul nu simte durerea Nu exista receptori de durere in tesutul cerebral. De aceea, chirurgii pot opera pe creier in timp ce pacientul este treaz. 5. Ai o "amprenta cerebrala" unica La fel ca amprentele digitale, modelele de activitate cerebrala sunt unice pentru fiecare persoana. Niciun alt om nu are exact aceleasi conexiuni neuronale. 6. Creierul este extrem de activ in timp ce dormi Creierul sorteaza evenimentele zilei, consolidand amintirile importante si eliminand cele neimportante. Somnul este esential pentru memoria pe termen lung. 7. Poti dezvolta noi neuroni toata viata Contrar credintei populare, un proces numit neurogeneza are loc in anumite zone. Invatarea, exercitiile fizice si obiceiurile sanatoase pot sustine aceasta crestere. 8. Creierul se micsoreaza odata cu inaintarea in varsta Acesta este un proces natural al imbatranirii. Din fericire, activitatea mentala si exercitiile fizice pot ajuta la incetinirea declinului. 9. Creierul se poate "reconfigura" singur Aceasta abilitate este cunoscuta sub numele de neuroplasticitate. Ea permite creierului sa invete noi abilitati si sa se recupereze dupa leziuni. 10. Creierul filtreaza majoritatea informatiilor senzoriale Primim mult mai multe informatii decat poti observa in mod constient. Creierul pastreaza doar ceea ce considera important pentru supravietuire. 11. Amintirile sunt reconstruite, nu redate De fiecare data cand iti amintesti ceva, memoria este reconstruita. Acest lucru inseamna ca amintirile se schimba in timp si pot deveni inexacte. 12. Creierul tanjeste dupa tipare Creierul cauta constant tipare in tot ce vede. De aceea, uneori vezi fete in obiecte aleatorii sau in nori. 13. Rasul activeaza mai multe zone ale creierului Umorul implica emotii, miscare si procesare sociala. De aceea rasul este atat de revigorant pentru minte si sanatate. 14. Muzica poate modifica chimia creierului Ascultarea muzicii elibereaza dopamina, un neurotransmitator care induce starea de bine. De aceea melodia ta preferata iti poate imbunatati literalmente starea de spirit. 15. Multitaskingul este, in esenta, un mit Creierul nu face mai multe lucruri simultan. El comuta rapid intre sarcini, in loc sa le execute simultan. Aceasta comutare reduce precizia si creste efortul mental. 16. Nu incetezi niciodata sa-ti folosesti creierul Cand dormi, te odihnesti sau visezi cu ochii deschisi, creierul ramane activ. Modul sau implicit stimuleaza creativitatea, reflectia si imaginatia. 17. Creierul proceseaza imaginile in 13 milisecunde Este mai rapid decat clipitul. Sistemul vizual este incredibil de eficient in recunoasterea formelor si scenelor aproape instantaneu. 18. Stresul poate modifica fizic structura creierului Stresul cronic afecteaza zonele implicate in memorie si reglarea emotionala. Aceste modificari pot fi imbunatatite prin relaxare si obiceiuri sanatoase. 19. Creierul prezice mereu viitorul El face in mod constant presupuneri despre ceea ce vei auzi, vedea sau simti in continuare. Aceasta procesare predictiva te ajuta sa te misti mai usor prin lume. 20. Obiceiurile sunt stocate intr-o parte speciala a creierului Ganglionii bazali automatizeaza comportamentele repetate. De aceea obiceiurile pot fi greu de schimbat, dar sunt utile pentru eficienta. Studiu: Creierul nu inceteaza niciodata sa se dezvolte Potrivit unui nou studiu de la Universitatea Cambridge, creierul uman nu inceteaza niciodata sa se dezvolte, contrar vechilor credinte. Neurologii de la Cambridge au identificat cinci etape majore ale structurii cerebrale. Studiul, publicat in Nature Communications, a examinat creierul a 3.802 persoane cu varste cuprinse intre 0 si 90 de ani. Cele cinci etape ale dezvoltarii creierului Etapa 1: Copilaria (nastere - 9 ani) De la nastere pana la varsta de 9 ani, creierul trece printr-o perioada de crestere rapida. Are loc extinderea materiei cenusii si albe si stabilizarea suprafetei cerebrale. Exista o supraproductie de conectori neuronali sau sinapse. Acestia sunt redusi astfel incat numai cei mai activi sa supravietuiasca. "In intregul creier, conexiunile se reconfigureaza in acelasi mod de la nastere pana la varsta de aproximativ 9 ani", au observat cercetatorii. Etapa 2: Adolescenta (9 - 32 de ani) La varsta de 9 ani, creierul sufera o schimbare radicala in capacitatea cognitiva. Apare un risc crescut de tulburari de sanatate mintala in aceasta perioada. Etapa adolescentei dureaza in medie pana la varsta de 32 de ani. Cresterea materiei albe continua, iar retelele de comunicare devin mai rafinate si mai eficiente. Studiul a constatat o crestere a conectivitatii, care imbunatateste dezvoltarea cognitiva si invatarea. Etapa 3: Punctul de cotitura (32 de ani) In jurul varstei de 32 de ani au loc cele mai directionale schimbari in conectivitate. Este cea mai mare schimbare globala in traiectoria dezvoltarii cerebrale. "Bazandu-ne exclusiv pe arhitectura neurala, am descoperit ca schimbarile de tip adolescent in structura creierului se incheie in jurul varstei de 30 de ani", a spus dr. Alexa Mousley. Etapa 4: Maturitatea (32 - 66 de ani) Perioada adulta este cea mai lunga era de dezvoltare a creierului, durand peste trei decenii. In aceasta etapa, arhitectura cerebrala se stabilizeaza fara puncte majore de cotitura. Acest lucru corespunde cu o stabilizare a inteligentei si personalitatii. Regiunile creierului devin mai compartimentate sau segregate in timpul maturitatii. Etapa 5: Reorganizarea (dupa 66 de ani) In jurul varstei de 66 de ani nu exista schimbari structurale majore. Cercetatorii au indicat totusi schimbari semnificative in modelul retelelor cerebrale. Aceasta reorganizare este legata de imbatranirea generala, coincidand cu reducerea conectivitatii. Structura finala apare in jurul varstei de 83 de ani. Cum sa iti protejezi creierul Dr. Paul Saphier, neurochirurg din New Jersey, a remarcat ca anumiti factori pot influenta sanatatea cerebrala. Stimularea dezvoltarii copiilor cu abilitati verbale, scrise, matematice si muzicale este esentiala. "Continuarea acestor activitati ajuta la prevenirea imbatranirii accelerate in ultimii ani de viata", a spus el. Factorii legati de stilul de viata pot contribui la promovarea sanatatii pe termen lung. Dieta sanatoasa, consumul limitat de alcool si evitarea drogurilor si fumatului sunt importante. "Persoanele care traiesc in comunitati active din punct de vedere social si evita izolarea au o sanatate cerebrala si o longevitate sporite, cu rate mai mici de dementa", a adaugat Saphier.