Economic

Noul papa Leon al XIV-lea, ales in mai dupa moartea predecesorului sau, se confrunta deja cu acuzatii explozive privind manipularea ilegala a transferurilor bancare internationale, o lovitura pentru imaginea Vaticanului, afectata de ani de scandaluri financiare. Fostul auditor al Vaticanului si ex-partener Deloitte, Libero Milone, sustine ca Administratia Patrimoniului Scaunului Apostolic (APSA) - institutia responsabila cu gestionarea salariilor, proprietatilor si investitiilor Vaticanului, putea "schimba numele si conturile in tranzactii" din sistemul SWIFT, dupa ce acestea erau efectuate, mascand identitatea expeditorilor si beneficiarilor. "Am o hartie care spune ca ei pot modifica tranzactiile, pot schimba numele, in orice moment", a declarat Milone pentru Politico. Vaticanul risca excluderea din sistemul bancar international SWIFT este reteaua folosita de banci si alte institutii financiare pentru a trimite mesaje securizate privind platile, transferurile si alte tranzactii internationale. Nu muta efectiv bani, ci transmite instructiunile standardizate pentru ca bancile sa proceseze platile. The Pillar, publicatia catolica ce a dezvaluit cazul, a numit acest instrument o "cheie universala pentru spalarea banilor", avertizand ca, daca acuzatiile se confirma, Vaticanul ar putea fi exclus din sistemul bancar international, ramanand dependent de numerar. Probe despre fraude de milioane de euro, spune fostul auditor In 2017, Libero Milone, auditor general al Vaticanului, a fost fortat sa demisioneze in urma unor acuzatii pe care le contesta. El a initiat un proces pentru concediere abuziva, solicitand despagubiri de aproximativ 9,3 milioane de euro. In iulie 2025, Tribunalul de Apel al Vaticanului i-a respins contestatia. Fostul auditor si-a reluat actiunile legale si a cerut o audienta privata cu Papa Leon al XIV-lea, pentru a-i prezenta direct dovezi privind coruptia si rezistenta institutionala la reforme. El afirma ca probele includ documente despre fraude de milioane de euro si practici financiare suspecte, descoperite in mandatul sau de auditor. Vaticanul despre acuzatii: "complet nefondate" Vaticanul neaga acuzatiile. Purtatorul de cuvant Matteo Bruni afirma ca acestea sunt "complet nefondate", invocand verificari financiare realizate intre 2020 si 2024, de Autoritatea de Supraveghere si Informatii Financiare a Vaticanului, organismul intern al Vaticanului, si PricewaterhouseCoopers, una dintre cele mai mari patru firme internationale de audit si consultanta, care "nu au gasit nicio anomalie". Milone sustine ca l-a informat in 2016 pe Papa Francisc, pe secretarul de stat Pietro Parolin si pe alti oficiali de rang inalt, dar nu a primit raspuns de la organismele care aveau obligatia sa investigheze. El afirma ca a fost fortat sa demisioneze in 2017 dupa ce a descoperit nereguli financiare legate de cardinalul Giovanni Angelo Becciu, condamnat in 2023 pentru delapidare. Un sir de scandaluri financiare la Vatican Cazul readuce in atentie istoricul scandalurilor financiare ale Vaticanului, de la implicarea morala recunoscuta in prabusirea Banco Ambrosiano, condusa de "bancherul lui Dumnezeu" Roberto Calvi, pana la tranzactii imobiliare esuate care au costat sute de milioane de euro. Banco Ambrosiano este sinonimul coruptiei bancare de proportii internationale, cu legaturi intunecate intre finante, politica si religie. Banca a ajuns in centrul unui scandal urias in anii '80, cand anchetele au scos la iveala retele de spalare de bani implicand banca Vaticanului, mafia siciliana Cosa Nostra, grupari politice de extrema dreapta, francmasoneria italiana si, potrivit unor surse, servicii secrete occidentale. In 1982, banca s-a prabusit cu datorii de peste 1,3 miliarde de dolari, iar directorul ei, Roberto Calvi, a fost gasit spanzurat sub podul Blackfriars din Londra, in circumstante considerate suspecte. Vaticanul nu a recunoscut vinovatia directa, dar a admis "implicarea morala" si a platit 250 de milioane de dolari pentru a incheia litigiile cu creditorii. Tranzactiile imobiliare esuate se refera la investitiile Secretariatul de Stat al Vaticanului, in 2014, a 350 de milioane de euro intr-un imobil de lux din Londra, printr-un fond de investitii italian. Afacerea s-a dovedit paguboasa, pretul fiind mult peste valoarea reala, iar comisioanele si costurile suplimentare au generat pierderi de peste 100 de milioane de euro. Cardinalul Giovanni Angelo Becciu, implicat direct in tranzactie, a fost condamnat in 2023 pentru deturnare de fonduri si abuz de putere, fiind gasit vinovat si pentru directionarea ilegala a banilor Vaticanului catre o asociatie caritabila din Sardinia, gestionata de familia sa.