Economic

Lumea se afla astazi intr-un mediu macroeconomic sensibil. Declaratiile publice tari cu privire la economie pun paie pe foc, desi ele sunt unele mai degraba de propaganda politica, fara fundament in situatia macroeconomica reala. Etichetele extreme precum "Apocalipsa", "Dezastrul" si "Intrarea in incapacitate de plata" in cazul economiei romanesti, exprimate fiind de oficiali de rang inalt din 3 in 3 luni, nu tin loc de politici publice consistente si nu aduc nimic bun pentru Romania. Invocarea grelei mosteniri este egala cu zero in perceptia si asteptarile populatiei si ale companiilor romanesti. Dupa multe alte declaratii inoportune, interviul de zilele trecute din Bloomberg, ce contine afirmatia cu privire la posibila intrare in incapacitate de plata a Romaniei, este foarte periculos din mai multe motive. Primul, acela ca nu se bazeaza pe fundamente economice reale. Al doilea, pentru ca fiind facuta de un inalt demnitar roman genereaza un efect de bumerang, de contagiune negativa, asupra intregii economii si societati. Aceasta nu poate conduce decat la anticipatii ciudate, la un comportament exagerat prudential si la implinirea a ceea ce in macroeconomie se numeste self fulfilling prophecy - profetia care se autoindeplineste. Al treilea, genereaza un efect de neincredere chiar in propriile actiuni si in politicile promovate de actualul Guvern. Daca din functiile de demnitate publica se raspandesc idei precum dezastrul economic, o criza care sta sa vina zilnic, lipsa banilor pentru pensii si salarii enuntata lunar s.a. sigur, se poate si se va intampla ceva negativ in economie, conform concluziilor stiintifice din economia comportamentala. Mai mult despre potentialul dezastruos al unor astfel de declaratii negative puteti citi la https://www.aeaweb.org/articles?id=10.1257/aer.103.7.3045, https://www.nber.org/system/files/working_papers/w32026/w32026.pdf sau https://www.matteoiacoviello.com/gpr_files/GPR_PAPER.pdf?utm_source=chatgpt.com. Al patrulea, avertizarile excesive bazate pe estimarile exagerate privind sustenabilitatea finantelor publice si nu pe realitatea economica, pot face mult rau. Senzitivitatea ridicata a comportamentului agentilor economici la stiri/ informatii negative am vazut-o si simtit-o cu totii in tipul crizelor de pana acum. Parerile incorect fundamentate, bazate pe estimari incomplete pot conduce la modificarea perceptiei si a anticiparilor actorilor economici si la echilibre multiple joase. De exemplu, prezentarea asimetrica a punctelor tari si a punctelor slabe ale Romaniei poate conduce la un risc mai mare din cauza perceptiei negative, la cresterea costurilor de finantare, investitii straine directe mai mici si la problemele asociate acestor fenomene - intrarea intr-un cerc vicios de subdezvoltare. Stimulii privind consumul, investitiile si /sau economiile sunt puternic afectati. Pe fondul incertitudinii si zgomotului inalte /inalt generate de consolidarea fiscal-bugetara, declaratiile publice "exotice" cauzeaza efecte negative de comportament, care se manifesta ulterior in cresterea economica redusa, investitii mai mici, locuri de munca mai putine si un nivel de trai mai scazut. Cu fiecare astfel de declaratie incomplet fundamentata, fiecare roman pierde din bunastarea acumulata. Al cincilea argument, nu mai exista vreun caz in care un oficial al unui stat sa declare public si in mod recurent ca tara pe care o conduce poate intra in incapacitate de plata - mai ales in presa senzitiva investitorilor externi si exact in ziua in care Romania se afla in procedura de evaluare a ratingului / perspectivei de tara de catre agentia Fitch si, in plus, fara a face o analiza temeinica a indicatorilor care sa conduca sa nu la o astfel de concluzie extrem de grava. Joaca propagandistica cu interese politice cu privire la "intrarea in incapacitate de plata" a Romaniei nu are nici un fundament rational. Este adevarat ca Romania se afla intr-un proces de consolidare fiscal-bugetara - in opinia mea fundamentat pe masuri nesustenabile, afectand asimetric populatia si companiile, cu povara mai mare pusa pe romanii cu venituri mici si din clasa de mijloc, profesori si pe companiile corecte, care isi platesc taxele si impozitele la zi. Am propus si explicat solutiile alternative, la care se va ajunge oricum dupa ce masurile luate in ultimele luni isi vor fi dovedit ineficienta in reducerea durabila a dezechilibrelor. Romania nu poate intra in incapacitate de plata si mai mult, Romania nu va ajunge niciodata in situatia Greciei, asa cum, in mod eronat afirma acelasi demnitar la inceputul lunii iulie. Grecia se afla in criza de solventa fiscala, neexistand nici acum perspective privind intrarea datoriei guvernamentale in PIB pe un culoar de sustenabilitate pe termen mediu si lung. Nu exista vreun asemenea risc pentru Romania, in mod clar asemenea declaratii sunt total eronate. Incapacitatea de plata inseamna de fapt intrarea intr-o criza de lichiditate - un default extern si dificultati majore de asigurare a necesarului de finantare pe plan intern. Romania nu se afla nici macar intr-un asemenea risc si iata de ce: 1. Necesarul de finantare al Romaniei pentru anul 2025 este in mare parte acoperit. O simpla intrebare la Ministerul Finantelor (sau o analiza detaliata a informatiilor publice) putea scoate la lumina realitatea - Romania a anuntat initial un necesar de finantare de 231,6 miliarde lei pentru anul 2025, adica 12,2% din PIB (din care 58% adica 133,3 miliarde lei pentru acoperirea deficitului bugetar curent si 42% adica 98,3 miliarde lei pentru rambursarea ratelor de capital - aferente rostogolirii datoriei din urma). La momentul prezent 190 miliarde lei din cele 231,6 miliarde lei din necesarul initial total de finantare sunt acoperite, adica 82%. Desigur, veti spune si va dau dreptate ca este imposibil ca Guvernul sa atinga deficitul angajat initial de 7% din PIB si ca se va duce mai degraba spre 8,2-8,6% din PIB, asa cum estimeaza Comisia Europeana in ultima prognoza. Daca luam in considerare acest scenariu negativ, inseamna ca Romania va trebui sa suplimenteze necesarul de finantare pana la un estimat de 252 - 260 miliarde lei in acest an. Aceasta inseamna ca in acest moment avem acoperit trei sferturi din necesarul de finantare, ceea ce este un procent bun si arata profesionalismul echipei de management de trezorerie din MF. Finantarea Romaniei este predictibila si consistenta, nu vor exista goluri de lichiditate. 2. Romania are un buffer consistent in trezorerie. Rezerva financiara pentru vremuri dificile pe pietele financiare internationale asigura intre trei luni si jumatate de acoperire a necesarului de finantare suplimentat si 4 luni din necesarul de finantare initial. Adica indeplinim criteriul de adecvare recomandat de Fondul Monetar International - "Bufferul din Trezorerie sa acopere 3-4 luni din necesarul de finantare brut anual". In valoare absoluta, bufferul este de 3 ori mai mare decat era la sfarsit de 2021. 3. In prezent, Romania are rezerve valutare internationale la BNR (aur si valute) de 72,9 miliarde euro, +62% fata de nivelul de 45 miliarde euro de la sfarsitul anului 2021. Actiunile de politici monetare si curs de schimb au permis un curs de schimb relativ stabil pentru leu, in ciuda incertitudinii extrem de ridicate din ultimele luni (de la instabilitatea politica la instabilitatea generata de razboiul de la granite, razboiul comercial s.a.). De altfel indicatorii de adecvare a rezervelor internationale se afla in intervalele de referinta recomandate de FMI. 4. Romania a ramas pe crestere economica. Romania nu a intrat nici macar in asa numita "recesiune tehnica", nu mai vorbim despre recesiune profunda. Acum cateva zile, INS si Eurostat au anuntat ultimele cifre semnal privind evolutia economiei romanesti in trimestrul 2 din 2025 - Romania a avut cea mai mare ridicata de crestere economica dintre tarile UE in T2 2025. Merita reamintit aici ca Romania a ramas pe o traiectorie sustinuta de convergenta in ultimii ani, ajungand din urma Polonia la indicatorul PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumparare. In ultimii doi ani, conform datelor Eurostat, 10 tari din UE27 au avut cadere economica sau / si recesiune tehnica. Germania, Estonia, Austria si Finlanda in 2023 si 2024, Cehia, Irlanda, Luxemburg, Ungaria si Suedia in 2023 iar Letonia in 2024. Estonia, Irlanda Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Austria si Finlanda au fost in recesiune tehnica. Romania a ramas pe plus si mizeaza de cativa ani pe un model bazat pe investitii, ceea ce arunca in viitor elemente de sustenabilitate certe. 5. La nivel microeconomic, sanatatea financiara a populatiei si companiilor a crescut in ultimii ani. Banii s-au miscat in economie. De la o valoare a depozitelor populatiei de 278 miliarde lei la sfarsit de an 2021 s-a ajuns la 390 miliarde lei in iunie 2025. Creditele acordate populatiei au crescut si ele de la 164 miliarde lei la 199 miliarde lei in aceeasi perioada. Sanatatea financiara a crescut in economie. Indatorarea totala a companiilor si populatiei a scazut de la 53% la 44,2% in anul 2024 iar rata creditelor neperformante in sectorul bancar a scazut de la 3,35% la 2,41% la finalul anului trecut. In concluzie, comunicarea inteligenta este una dintre premisele unei consolidari fiscal-bugetare reusite. Prezentarea unor obiective clare, a cauzelor, motivatiei si a plusurilor si minusurilor masurilor implementate reprezinta una dintre conditiile pentru acceptarea lor de catre populatie si companii. O imagine neagra, cu declaratii zilnice privind dezastrul, apocalipsa si falimentul, nu va face decat sa accentueze deprimarea economica, sa reduca increderea consumatorilor si companiilor in reusita consolidarii si sa blocheze stimulentele de relansare economica. In plus, fiecare declaratie apocaliptica in afara fundamentelor reale nu face decat sa creasca castigul speculativ al unor investitori de portofoliu, in dauna bugetului Romaniei si al bugetelor personale ale populatiei si companiilor. Austeritatea oarba nu a adus nimic bun in niciuna dintre tarile in care a fost implementata. Efectele certe au fost intrarea in cercurile vicioase, scaderea nivelului de trai, prabusirea potentialului economic si anomia sociala. Romania nu poate continua pe acelasi drum.