Cultura si divertisment

Pentru a reduce consumul de zahar, multi consumatori aleg indulcitorii, care ofera acelasi gust dulce, dar fara calorii, precum aspartamul, sucraloza, stevia sau extractul de fructe de monah. Cu un gust similar zaharului, unul dintre indulcitorii artificiali este responsabil de dezechilibrarea microbiomului intestinal si poate provoca efecte secundare precum dureri de cap, ameteli si schimbari de dispozitie, iar cercetarile recente il leaga de deteriorarea neurolologica, accidente vasculare cerebrale si dementa, a relatat joi Daily Mail. Alternative pentru zahar, precum precum aspartamul (E951), sucraloza (E955), stevia (E960) sau extractul de fructe de monah, se regasesc frecvent in bauturile dietetice, gustarile fara zahar si alimentele cu continut scazut de calorii, fiind folosite pentru a reda produselor gustul familiar de zahar, similar cu cel al versiunilor lor originale. Desi sunt promovate ca fiind fara calorii sau cu un continut caloric scazut, consumul excesiv al acestora, in special al aspartamului, prezinta riscuri semnificative. Studiile recente au aratat ca aspartamul poate fi asociat cu diverse schimbari comportamentale, cum ar fi scaderea controlului impulsurilor, pierderea rabdarii, precum si cu declinul functiei neuromusculare si al abilitatilor cognitive, a relatat sursa citata. De aproape 200 de ori mai dulce decat zaharul, aspartamul a fost aprobat de Administratia americana pentru Alimente si Medicamente (FDA) in 1974 si autorizat pentru folosirea in alimentele uscate sapte ani mai tarziu. El se gaseste in peste 6.000 de produse alimentare si bauturi, precum si in 600 de medicamente. Pentru a evalua siguranta si efectele sale asupra sanatatii, cercetatorii au realizat numeroase studii asupra aspartamului. Cele mai multe dintre concluzii plaseaza indulcitorul intr-o gama larga de efecte daunatoare asupra organismului uman. Indulcitorul creste riscurile deteriorarii neurologice si accidentelor vasculare Aspartamul poate provoca dureri de cap, ameteli si schimbari de dispozitie, iar cercetarile recente il leaga de riscurile de deteriorare neurologica, accidente vasculare cerebrale si dementa. Consumul lui poate creste nivelul de fenilalanina si acid aspartic in creier, fiind periculos pentru persoanele cu fenilcetonurie, o boala genetica rara, care trebuie sa evite complet aspartamul pentru a preveni leziuni cerebrale severe. In 2023, Agentia Internationala pentru Cercetarea Cancerului a clasificat aspartamul drept "posibil cancerigen", desi acesta ramane aprobat pentru consum in limitele de siguranta stabilite de FDA, care recomanda o doza zilnica acceptabila de 50 mg pe kg corp. Astfel, o persoana de 59 kg ar putea consuma aproximativ 75 de pliculete de aspartam pe zi, fara sa depaseasca aceasta limita. Un alt studiu a raportat simptome precum iritabilitate, migrene, anxietate si insomnie, in special in cazul consumului excesiv, iar cele mai recente au aratat ca aspartamul este responsabil de dezechilibre ale microbiomului intestinal, influentand digestia, imunitatea si chiar dispozitia, un microbiom dezechilibrat fiind asociat unui risc mai mare de cancer de colon. Medicii nu recomanda folosirea produselor cu aspartam in timpul sarcinii Medicii recomanda evitarea aspartamului in timpul sarcinii, din cauza posibilelor efecte asupra structurii si functiei placentei. Organizatia Mondiala a Sanatatii descurajeaza utilizarea indulcitorilor artificiali pentru controlul greutatii, iar cercetarile continua sa evidentieze asocieri complexe cu boli cronice, de la probleme neurologice la dezechilibre intestinale. Alimentele pentru sugari si copii mici nu trebuie sa nu includa aditivi precum E951 In Romania, aspartamul trebuie sa fie mentionat pe eticheta produsului, fie sub denumirea sa completa, fie sub codul sau E951. De asemenea, potrivit regulilor Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara, produsele care contin aspartam ar trebui sa poarte si un avertisment, precum "contine o sursa de fenilalanina", pentru a alerta persoanele care sufera de afectiuni care afecteaza metabolismul acestui aminoacid. Produselor alimentare destinate bebelusilor, precum formulele de lapte, piureurile si cerealele, nu trebuie sa contina indulcitori artificiali precum aspartamul. Pentru siguranta si sanatatea celor mici, reglementarile stricte ale Uniunii Europene si normele nationale impun ca alimentele pentru sugari si copii mici sa nu includa aditivi controversati. Indulcitorii precum aspartamul, zaharina si aromele artificiale au efecte negative asupra sanatatii copiilor.