Externe

Influenta cubaneza in aparatul de securitate venezuelean a fost semnalata de doua decenii de experti, disidenti si organisme internationale. Guvernele ambelor tari au negat insa intotdeauna orice tip de colaborare sau prezenta militara din insula in statul sud-american, scrie EFE. Un raport din 2022 al Misiunii Independente de Determinare a Faptelor a ONU a concluzionat, dupa analizarea unor acorduri scrise confidentiale intre Caracas si Havana, ca aceasta colaborare dateaza din 2006, cand presedinti erau Hugo Chavez si Fidel Castro. Documentul, prezentat Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, afirma ca "agenti ai statului cubanez au instruit si au consiliat Directia Generala de Contrainformatii Militare" venezueleana "in unele dintre activitatile sale de informatii si contrainformatii", potrivit fostelor cadre ale institutiei. Alti experti au indicat ca sosirea cubanezilor a inceput chiar mai devreme, la scurt timp dupa lovitura de stat care l-a inlaturat pentru doua zile pe Chavez de la putere in 2002. Un acord militar secret Conform cartii "Invazia consimtita" (Debate, 2019), scrisa de un grup de jurnalisti venezueleni sub pseudonimul Diego G. Maldonado, Chavez a decis sa incredinteze problemele de securitate nationala elementelor cubaneze dupa consultari cu Castro. Cartea sustine, asa cum au confirmat mai multe publicatii in 2019, ca cele doua tari au semnat in 2008 un acord militar secret prin care Cuba primea un rol central in restructurarea serviciilor venezuelene de contrainformatii, pe langa misiunea de a instrui ofiterii din aceasta tara si de a consilia direct Directia Generala de Contrainformatii Militare. La doi ani dupa semnare, generalul venezuelean in retragere Antonio Rivero s-a desprins de chavism si a acuzat Executivul ca permite infiltrarea functionarilor G2, serviciul de informatii al Cubei. Rivero, arestat in 2013, traieste in exil din 2014. Asupra lui planeaza diferite acuzatii in Venezuela, inclusiv divulgarea unor informatii militare, ultraj la Forta Armata si instigare la infractiune. Un secret cunoscut: controversata prezenta a militarilor si spionilor cubanezi in Venezuela Aproape un deceniu mai tarziu si deja cu Maduro presedinte, Manuel Ricardo Cristopher, fost sef al Serviciului Bolivarian de Informatii (Sebin), a rupt si el legaturile cu chavismul dupa mobilizarile disidente din 2019 si a indicat in aceeasi directie. Concret, acesta a criticat prezenta a mii de militari cubanezi in tara, autonomia de comanda a spionajului cubanez la Caracas si faptul ca printre atributiile sale se afla primul inel de securitate al lui Maduro. In acelasi an, Statele Unite au lansat cea mai directa acuzatie privind inelul de protectie cubanez al lui Maduro, in principal pe fondul protestelor antiguvernamentale. Ziua in care Trump l-a numit pe Maduro "marioneta cubaneza" Diferite figuri ale primei administratii a presedintelui Donald Trump, precum secretarul de stat de atunci Mike Pompeo, au afirmat ca in Venezuela activau intre 20.000 si 25.000 de agenti de securitate si militari cubanezi. Trimisul special al SUA pentru Venezuela, Elliott Abrams, a sustinut, pe de alta parte, ca exista un nucleu dur format din 2.000 de agenti de informatii cubanezi in tara sud-americana. Havana a negat categoric. Johana Tablada, pe atunci director adjunct pentru Statele Unite al Ministerului cubanez de Externe, a vorbit despre "calomnie". "Nu exista trupe cubaneze in Venezuela. Nu exista trupe de securitate ale Cubei in Venezuela. Cuba nu participa cu trupe sau efective militare in operatiuni militare sau de securitate in Venezuela", a declarat aceasta. Trump l-a numit atunci pe Maduro "marioneta cubaneza" si a amenintat insula cu aplicarea unui "embargo total" daca nu isi retrage trupele din Venezuela. La aceasta, presedintele cubanez Miguel Diaz-Canel a raspuns ca tara lui nu mentine "operatiuni militare sau trupe" in Venezuela. Un secret cunoscut: controversata prezenta a militarilor si spionilor cubanezi in Venezuela Ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez, a adaugat ca in Venezuela existau aproximativ 20.000 de colaboratori, majoritatea medici, dar si specialisti din alte domenii, precum sportul (servicii pe care Caracas le platea cu petrol). El a precizat ca exista personal si in alte arii, dar intotdeauna in cadrul unei "cooperari civile". Totusi, chiar Guvernul cubanez i-a descris pe cei 32 de militari morti in timpul atacului Washingtonului asupra Venezuelei drept "combatanti". Potrivit Executivului din Caraibe, cubanezii "au cazut dupa o rezistenta ferma in lupta directa cu atacatorii sau ca urmare a bombardamentelor". Acesta a mai afirmat ca prezenta lucratorilor din ministerele Fortelor Armate Revolutionare si de Interne in Venezuela se datoreaza faptului ca acestia "indeplineau misiuni" la Caracas "la solicitarea organelor omoloage ale acelei tari".