Economic

Adoptarea unei Legi de plata a pensiilor private este, pe langa un demers care trebuia finalizat la trei ani de la intrarea in vigoare a reformei sistemului de pensii, din 2008, si o recomandare prioritara a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE). Aceasta recomandare ferma echivaleaza cu o conditionalitate, a explicat pentru Mediafax Luca Niculescu, secretar de stat in cadrul Ministerul Afacerilor Externe (MAE) si coordonator national pentru procesul de aderare a Romaniei la OCDE. Diplomatul a fost unul dintre oficialii care au coprezidat, marti, dezbaterea publica gazduit la sediul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, initiatorul legislativ al proiectului de lege, elaborat de specialistii Autoritatii de Supraveghere Financiara, ajuns in prima lectura pe masa Guvernului pe 8 august. La dezbaterea de la Ministerul Muncii au participat reprezentatii confederatiilor sindicale, patronale si organizatii ale consumatorilor si ai administratorilor de fonduri de pensii administrate private. "O recomandare prioritara inseamna practic o conditionalitate" Adoptarea Legii de plata este una dintre conditionalitatile pe care responsabilii OCDE le-au transmis Romaniei pentru a putea adera la aceasta organizatie. Termenul asumat oficial de statul roman este sfarsitul anul 2026. "Exista o recomandare prioritara din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritara inseamna practic o conditionalitate, deci nu e o recomandare, o faci daca vrei, nu o faci daca nu vrei, este o conditionalitate ca sa inchei procesul de aderare", a declarat Luca Niculescu pentru Mediafax. Potrivit coordonatorului procesului de aderare la OCDE, Romania a primit acelasi set de recomandari, secundare sau prioritare la fel ca toate tarile care au fost invitate la negocieri.. Pana in prezent, Romania a inchis 14 dintre cele 25 de capitole, denumite comitete, in vederea aderarii la OCDE "Este acelasi tip de recomandari si se aplica tuturor statelor care vor sa adere la OCDE, iar aceasta recomandare se refera la adoptarea unei legislatii care sa defineasca si sa structureze diferitele optiuni de alocare a activelor acumulate pentru finantarea pensionarii intr-un mod care sa asigure coerenta cu conceptia perioadei de acumulare, adica perioada de dezacumulare sa fie coerenta cu perioada de acumulare", a declarat secretarul de stat in MAE. Conform procedurilor oficiale, in prezent exista o foaie de parcurs dupa care noi ne ghidam procesul de aderare, elaborata de cei de la OCD pentru tarile care vor sa candideze. "In aceasta foaie de parcurs nu exista vreun termen. Fiecare tara adera la OCDE in functie de progresele pe care le face. Sunt tari care au aderat in patru ani, altele care au aderat in 10-11 ani, deci depinde de noi cat de repede indeplinim aceste recomandari prioritare. Romania si-a fixat insa o tinta ambitioasa, dar realista, sa adere in 2026. Asta inseamna ca pana la momentul aderarii trebuie ca toate aceste recomandari prioritare sa fie indeplinite", a precizat Luca Niculescu. Potrivit secretarului de stat in MAE, faptul ca exista un proiect elaborat si pus pe masa Executivului este un lucru bun, mai ales ca dezbaterile organizate in acest sens sunt si un prilej pentru toti contribuabilii sa isi actualizeze informatiile referitoare la sistemul pensiilor private. "Evident ca trebuie sa incepem cu primul pas, primul pas, care este redactarea unui proiect de lege, adoptarea intr-o sedinta de Guvern si dupa aceea adoptarea de Parlament. Dar as spune ca suntem pe acest drum si foarte bine ca exista, foarte, foarte bine ca exista dezbateri, pentru ca este un subiect de mare interes si care ar putea sa mai contribuie, intr-o forma sau alta si la o mai buna educare financiara, pentru ca sunt chestiuni care ii intereseaza pe toti cei care sunt implicati in Pilonul doi, deci cam acestea ar fi coordonate pe care ne desfasuram concret", a spus diplomatul. Luca Niculescu a fost intrebat si care ar fi perceptia specialistilor OCDE privind stadiul actual al proiectului legislativ sau daca ar fi adoptat in perioada urmatoare de Guvern, in contextul in care in septembrie exista o evaluare din partea organizatiei, in perspectiva respectarii calendarului de aderare pentru 2026. "Ar fi un pas foarte bun ca aceasta lege sa treaca de Guvern pana in momentul evaluarii. Dar momentul evaluarii nu este momentul aderarii. Aderarea va interveni dupa aceea, dupa ce incheiem toate capitolele de aderare, toate comitetele, sunt 25 in momentul acesta. Pana la finalul procesului de aderare trebuie ca toate recomandarile sa fie indeplinite, deci si aceasta solicitare", a explicat Luca Niculescu. In acest context, secretarul de stat s-a declarat foarte optimist ca Romania va incheia procesul in termenul asumat. "As spune ca suntem pe drumul cel bun acum, adica ne-am tinut pana acum de calendarul pe care ni l-am asumat, sunt convins ca putem sa o facem si de acum inainte si daca am spus 2026, sunt foarte optimist ca va fi 2026", a conchis Luca Niculescu. Stadiul proiectului legislativ Proiectul legislativ a fost detaliat marti de vicepresedintele ASF cu atributii pe piata pensiilor private, Dan Armeanu, in cadrul dezbaterii de la Ministerul Muncii, care a primit deopotriva si observatiile partenerilor sociali. Sinteza punctelor de vedere ale participantilor de la intalnirea de marti va fi trimisa Guvernului, care urmeaza sa puna proiectul pe agenda unei sedinte din perioada imediat urmatoare, din informatiile Mediafax, dupa care va fi trimis spre dezbaterea celor doua camere ala Parlamentului. "Sistemul de pensii private din Romania, din punctul meu de vedere, reprezinta cea mai de succes reforma pe care statul a facut-o in ultimii 20 de ani. Este un domeniu de exceptie care practic contribuie inclusiv la cresterea economica. Anual, cresterea economica generata de sistemul de pensii private este undeva intre 0,4 - 0,5 puncte procentuale. Prin investitiile pe care le realizam, fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori pe piata de capital, sunt investitori institutionali. Piata de capital ar fi fost greu sa se dezvolte, sa ajunga la nivelul de astazi fara existenta fondurilor de pensii", a precizat Dan Armeanu. Acesta reforma este unul dintre cele mai bune lucruri facute de Romania in ultimii 20 de ani, iar prin proiectul legii de plata se completeaza arhitectura sistemului de pensii private, a explicat oficialul ASF. "Practic aceasta lege completeaza tot designul sau toata arhitectura sistemului de pensii private din Romania. Este o lege stabilita pe principii si standarde europene, este o lege care respecta bunele practici din tarile OCDE, sunt analize si ne-am uitat la sistemele de referinta din Europa, este o lege care este in folosul participantului si ii duce la indeplinirea scopului stabilit inca de la inceput prin legislatia care a stat la baza sistemului de pensii private", a subliniat vicepresedintele ASF. In urma dezbaterii de marti, Dan Armeanu a anuntat ca ASF va continua demersurile de informare, implicit educatie financiara a contribuabililor si ca va elabora chiar un ghid pentru a explica principalele prevederi ale noii legi. "Vom tine cont de toate propunerile, le vom analiza, ASF asigura partea tehnica a acestor discutii. Urmeaza ca, in continuare, Guvernul si Parlamentul sa ia o decizie. Forma finala a proiectului Autoritatii de Supraveghere Financiara este cea depusa in Guvern. Eventualele amendamente sau eventuale modificari vor fi facute de Guvern sau Parlament. In Parlament vor fi probabil complete discutii si propunerile vor fi analizate de catre Parlament", a precizat Dan Armeanu. "Noi am pus in evidenta in proiectul respectiv toate variantele care exista si practicile europene in materie de pensii private. Noi am venit cu varianta respectiva, pe care am fundamentat-o in functie de parametrii nostri. De acum inainte, legea va fi probabil dezbatuta in Parlament si acolo se va lua decizia finala", a conchis vicepresedintele ASF. Principale controverse Conform prevederilor initiale, legea de plata a pensiilor private trebuia adoptata din 2011, dupa trei ani de la infiintarea fondurilor de pensii private in 2008. Principalele nemultumiri exprimate public cu privire la actualul proiect au vizat limitarea posibilitatii de plata unica a activelor la implinirea varstei de pensionare, respectiv o prima transa maxima de 25% si plata esalonata pe 10 ani. Actualele discutii la nivelul decidentilor tind spre marirea procentului initial de plata si spre scaderea numarului de ani pe care este esalonata, dupa cum a declarat ministrul Muncii, Florin Manole, luni seara, intr-o intalnire cu presa acreditata. Potrivit actualelor norme tranzitorii pana la intrarea in vigoare a legii de plata, sumele acumulate in contul Pilonului 2 pot fi incasate - la varsta de pensionare sau de catre mostenitori, in caz de deces al contribuabilului - intr-o transa, printr-o plata unica, sau pe 5 ani, in 60 de transe lunare. Mai exact, cei care au active care depasesc o valoare echivalenta a 12 indemnizatii sociale trebuie sa opteze daca vor pe loc 25% din valoare si restul esalonat sau direct esalonata pe o perioada calculata in functie de mai multi coeficienti. La acea data, valoarea medie a contului pentru Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediana a contului Pilon III era de 14.352 lei. Pragul actual este 15.372 lei, pana la care se incasa printr-o plata unica, dat fiind ca la data de 31.12.2024, valoarea indemnizatiei sociale stabilita pentru pensionarii din sistemul public de pensii era de 1.281 lei (12 x 1.281 lei = 15.372 lei.) In fondurile de pensii private obligatorii sunt inscrisi 8,3 milioane de romani, adica majoritatea populatiei active a tarii. Mai bine de jumatate (4,5 milioane) contribuie regulat, luna de luna, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contributiei de asigurari sociale CAS de 25%. Cei ai caror contul sunt echivalentul a 12 indemnizatii sociale vor putea primi banii direct de la fondurile de pensii daca opteaza pentru plata unica Daca vor sa primeasca banii esalonat, ei vor incasa luna indemnizatia sociala la nivel la care este in plata la momentul incasarii. In acest caz platile esalonate de fac pe maximum 12 luni. Teoretic, daca suma este pana la 153.720 lei (1.281 lei x 12 luni x 10 ani) contribuabilul poate primi 1.281 lei (respectiv valoarea actualizata) atat timp de cate luni ajunge pensia, iar ultima luna se ajusteaza pentru randament. Pentru sumele de peste 15.372 de lei (nivelul actual), contribuabilii pot opta sau nu pentru o prima plata de 25%, si intre retragerea programata sau pensie viagera. Daca suma este peste 153.720 lei, contribuabilul poate alege ce plata lunara doreste, fara limita superioara, cu conditia ca perioada de plata sa nu scada sub 10 ani. La retragerea programata banii nedistribuiti, in cazul decesului pensionarului, se mostenesc, iar mostenitorii au posibilitatea de a-i retrage de toti dintr-o data. In cazul pensiei viagere, calculata actuarial, restul de bani din cont, daca intervine decesul mai rapid decat epuizarea contului, nu mai revin mostenitorilor. Cei mai multi beneficiari de plati din Pilonul 2 au fost cei pensionati pentru limita de varsta (65%), iar plata unica a fost modalitatea preferata de a primi banii (74%), in perioada 2008 - 2024, potrivit datelor oficiale ale APAPR Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), cei responsabili de gestionarea si cresterea contributiilor virate de contribuabili. In luna august 2025 a fost depasit pragul psihologic de 1 miliard de euro la nivelul platilor deja efectuate catre beneficiarii din Pilonul 2 si 3 de pensii private, astfel: cca. 4.2 mld. lei platiti catre cca. 250.000 de beneficiari din Pilonul 2 obligatoriu; cca. 890 mil. lei platiti catre cca. 97.000 de beneficiari din Pilonul 3 facultativ.