Economic

Oficialii Companiei Municipale Termoenergetica Bucuresti (CMTEB) au estimat, la solicitarea Mediafax, cu cat ar creste o factura pentru gospodarie cu doua camere/consum mediu din Bucuresti, odata cu cresterea TVA de la 19 la 21% incepand din data de 1 august, fata de luna precedenta, dar si in sezonul rece, cand avansul cotei reduse este de 5% la 11%. "In sezonul cald, facturile sunt reduse, deoarece energia termica este utilizata aproape exclusiv pentru prepararea apei calde menajere. Temperaturile ridicate ale apei reci din retea reduc considerabil consumul energetic pentru incalzire, ceea ce face ca efectul majorarii TVA sa fie nesemnificativ", au transmis reprezentantii Termoenergetica. Pentru a exemplifica diferenta din factura, specialistii Termoenergetica au luat drept reper valoarea facturii pe luna iulie 2025. Astfel, pentru un apartament mediu de 2 camere, in care locuiesc 3 persoane, pentru un consum de 0,087 MWh: Valoarea facturii cu TVA 19%: 29,38 de lei (tarif MWh: 337,66 lei) Valoare factura cu TVA 21%: 29,87 de lei (tarif MWh: 343,34 lei) Astfel, diferenta de platit in plus este de 0,49 lei. Pe de alta parte, atrag atentia cei de la Termoenergetica, in sezonul rece, facturile cresc semnificativ din cauza necesarului de energie necesar incalzirii, iar influenta majorarii cotei de TVA este mai vizibila. De exemplu, pentru luna decembrie 2024, estimarile Termoenergetica indica cresteri mai semnificative: Pentru un apartament conventional - 2,5 camere / 3 persoane Consum: 1,088 MWh Factura cu TVA 5%: 324,16 de lei Factura cu TVA 11%: 342,67 de lei Diferenta este de 18,51 de lei in plus. Pentru un apartament mediu - 4 camere / 4 persoane Consum: 1,476 MWh Factura cu TVA 5%: 439,76 de lei Factura cu TVA 11%: 464,57 de lei Diferenta in plus este de 24,81 de lei. "In concluzie, in lunile de vara, impactul cresterii TVA este aproape insesizabil, sub un leu pentru fiecare factura in cazul unui apartament tipic, in timp ce in lunile de iarna, diferentele sunt mai vizibile, dar raman moderate, de ordinul catorva lei in functie de consum si dimensiunea locuintei", au explicat oficialii Termoenergetica. Un nou tarif al gigacaloriei in lucru Dincolo de cresterea TVA, stabilita la nivel fiscal de Ministerul Finantelor, facturile bucurestenilor la termoficare au la baza tariful gigacaloriei, care urmeaza o procedura complexa de reglementare, iar o eventual avans al acestuia se adauga la majorarea taxei. In esenta, pretul final facturat al gigacaloriei este decisiv inluentat de cuantumul subventiei pe care decid consilierii general sa o acorde. Potrivit oficialilor Termoenergetica, ajustarea tarifului se realizeaza, de regula, anual, in baza Normelor de fundamentare a tarifului aprobate prin Ordinul ANRE nr. 71/24.09.2024. Procesul implica elaborarea documentatiei de fundamentare si transmiterea acesteia catre autoritatile competente pentru analiza si avizare. Modificarea efectiva a tarifului pentru populatie intra in responsabilitatea Unitatii Administrativ-Teritoriale (UAT) - Municipiul Bucuresti. Reprezentantii companiei au precizat ca ultimele ajustari pentru pretul catre populatie au fost realizate prin o HCGMB nr. 169/30.03.2022, cand s-a decis stabilirea valorii de 330 lei/Gcal, urmata de HCGMB nr. 13/2023 , cand s-a stabilit modificarea unitatii de masura la 283,75 lei/MWh, insa fara crestere de valoare. Procedura de revizuire a tarifului presupune etapele de fundamentare, avizare de catre ANRE si aprobarea finala prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Potrivit oficialiilor Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) consultati de Mediafax, atat Electrocentrale Bucuresti (ELCEN), principalul producator de energie termica al Capitalei, cat si compania Termoenergetica, operatorului sistemului de alimentare cu energie termica, depun la ANRE documentatia specifica prin care isi argumenteaza pretul propus pentru gigacalorie. ELCEN propune un pret de producere al gigacaloriei, dar in baza metodologiei specifice pentru cogenerare, nu pe cea generala SACET (Sistemele de Alimentare Centralizata cu Energie Termica), dar rezultatul, pretul aprobat de ANRE, intra in lantul SACET si devine baza pentru calculul pretului final. Pe partea de producere in cogenerare de inalta eficienta, exista ordine si metodologii separate ANRE pentru stabilirea preturilor si a schemei de sprijin pentru cogenerare. In acelasi timp, Termoenergetica depune anual cererile de ajustare pentru tarifele de transport, distributie si furnizare. Conform calendarului, atat ELCEN, pentru producere, cat si Termoenergetica, pentru transport/distributie, lucreaza la scenarii de pret si vor depune la ANRE documentele in perioada urmatoare. Pana la 30 noiembrie, ANRE trebuie sa emita avize, care sunt consultative, dar fara de care, propunerilor nu intra in Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), care trebuie sa aprobe, pana la 31 decembrie, pretul local de furnizare al gigacaloriei. ELCEN, 5,3% din energia electrica produsa la nivel national Ministerul Energiei este cel care in subordonare ELCEN, proprietar al CET-urilor, in timp ce Termoenergetica este o companie a Primariei Municipiului Bucuresti. Potrivit datelor publice, Electrocentrale Bucuresti (ELCEN) este cel mai mare producator de energie termica din Romania (40%) si este principalul furnizor de agent termic pentru sistemul de termoficare din Bucuresti (90%), cu o cota de piata de energie electrica livrata in retele la nivel national de aproximativ 4%. Compania asigura caldura in sistem centralizat pentru aproximativ 550.000 de apartamente din Capitala si 5,3% din energia electrica produsa la nivel national. ELCEN, la care Ministerul Energiei detine 97,51% din actiuni, alaturi de SNGN Romgaz (2,49%), este proprietarul celor patru termocentrale in Bucuresti, cu o putere electrica instalata de 636.25 MW si puterea termica de 4375.25 Gcal/h, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Grozavesti si CET Progresu. Compania Municipala Termoenergetica Bucuresti S.A., succesoarea RADET, este, din 1 decembrie 2019, operatorul regional al serviciului public de alimentare cu energie termica in arealul deservit de Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Termoenergetica Bucuresti-Ilfov si are in exploatare sistemul de transport si distributie (954,09 km conducte - retele termice primare si 2.963,3 km conducte - retele termice secundare) pe langa alte peste 1.000 de puncte termice, statii centralizatoare sau centrale termice de cvartal.