Cultura si divertisment

In nord-estul Canadei, de-a lungul tarmurilor golfului Hudson, o centura de roci vulcanice ce se intinde in apropierea comunitatii inuit Inukjuak ascunde o descoperire geologica remarcabila: cele mai vechi roci cunoscute de pe Pamant. Acestea apartin Centurii de roci verzi Nuvvuagittuq, o formatiune rara care pastreaza fragmente din scoarta terestra primitiva. Noile analize au stabilit o varsta de 4,16 miliarde de ani pentru aceste roci, datandu-le astfel din eonul Hadean, asa cum este denumita cea mai veche perioada din istoria Pamantului, care a inceput odata cu formarea planetei, acum aproximativ 4,5 miliarde de ani, si s-a incheiat in urma cu circa 4,03 miliarde de ani. "Aceste roci si centura Nuvvuagittuq, fiind singurele dovezi geologice din eonul Hadean, ofera o fereastra unica catre cele mai timpurii momente ale planetei noastre, pentru a intelege mai bine cum s-a format prima scoarta terestra si care au fost procesele geodinamice implicate", a explicat profesorul Jonathan O'Neil, geolog la Universitatea din Ottawa si autorul principal al analizei publicata in revista Science, citata de Reuters. Numele eonului, desemnand cea mai lunga unitate de timp in scala geologica a Pamantului, provine de la zeul grec al lumii subpamantene, Hades, si reflecta conditiile extreme, care se presupune ca dominau atunci: temperaturi foarte ridicate, activitate vulcanica intensa, frecvente ciocniri cu asteroizi si absenta unei scoarte terestre stabile. Atmosfera era complet diferita de cea de azi, probabil toxica, fara oxigen, alcatuita din dioxid de carbon, metan, amoniac si vapori de apa. Spre sfarsitul perioadei, planeta a inceput sa se raceasca suficient cat sa permita formarea primelor oceane, prin condensarea aburilor atmosferici. In paralel, se formeaza timid scoarta terestra, subtire, instabila si supusa unui proces continuu de refacere. Varsta rocilor a stabilita prin datarea izotopica Rocile testate, numite "intruziuni", s-au format atunci cand magma, roca topita, a patruns in straturi de roci preexistente, apoi s-a racit si solidificat in subteran. Acestea sunt, in principal, roci vulcanice metamorfizate, cu o compozitie bazaltica, transformate de-a lungul timpului de caldura si presiune. Cercetatorii au utilizat doua metode de datare bazate pe analiza dezagregarii radioactive a elementelor samariu si neodim, elemente chimice din grupa pamanturilor rare. Ambele au condus la aceeasi concluzie: 4,16 miliarde de ani. "Intruziunea ar avea 4,16 miliarde de ani. Deoarece rocile vulcanice trebuie sa fie mai vechi decat aceasta, cea mai probabila varsta a lor este de 4,3 miliarde de ani", au explicat cercetatorii. "Pot ajuta la intelegerea mediului in care inceput viata pe Pamant" Noua cercetare aduce claritate intr-o disputa veche de peste un deceniu. Testele anterioare au oferit rezultate contradictorii, unele datand rocile la 4,3 miliarde de ani, altele la doar 3,3-3,8 miliarde. Expertii considera ca metoda care a produs varstele mai mici ar fi putut fi influentata de evenimente termice ulterioare care au distorsionat rezultatele. Dincolo de varsta, aceste roci ofera indicii esentiale despre cum arata planeta noastra in vremurile de inceput. Este posibil ca ele sa se fi format atunci cand ploaia, care rezulta din evaporarea apelor primordiale, a cazut peste lava incinsa, racind-o si solidificand-o aproape instant: "Deoarece unele dintre aceste roci s-au format si prin precipitare din apa de mare antica, ele pot oferi informatii despre compozitia si temperatura primelor oceane si pot ajuta la intelegerea mediului in care ar fi putut incepe viata pe Pamant", a prrecizat autorul studiului citat de Reuters. Pamantul nu a fost niciodata doar o minge de lava Contrar ideii ca Pamantul era un glob incandescent in totalitate in acea perioada, cercetatorii sustin ca lucrurile erau deja mai stabilizate: "Pamantul nu a fost, cu siguranta, o minge uriasa de lava topita pe tot parcursul perioadei Hadean. In urma cu aproape 4,4 miliarde de ani, exista deja o scoarta stancoasa pe Pamant, probabil in mare parte bazaltica si acoperita de oceane putin adanci si calde. Exista si o atmosfera, insa total diferita fata de cea de astazi."