Cultura si divertisment

Daca nu ne omoara schimbarile climatice cauzate de emisiile de carbon, mai mult ca sigur vom disparea din cauza unei catastrofe geologice, sustin oamenii de stiinta.

Intr-un simulator computerizat, acestia au prevazut viitorul deplasarii maselor continentale - toate continentele se vor uni intr-un supercontinent, cunoscut ca Pangeea Ultima.

Pentru multi turisti europeni si asiatici ar suna bine sa poata calatori in America fara avioane si vase, ar putea insemna crearea unei societati fara frontiere.

Dar oamenii de stiinta atrag atentia ca formarea supercontinentului ar putea cauza extinctia noastra ca specie, dar si a celorlalte specii de animale si plante.

Va fi o extinctie similara cu cea de acum 66 milioane de ani, cand un asteroid care a cazut pe Pamant a cauzat moartea tuturor dinozaurilor, potrivit Daily Mail .

Dupa 400-600 milioane de ani de divizare, continentele se vor uni din nou in supercontinentul Pangeea pesste 250 milioane de ani.

Dr. Alexander Farnsworth, cercetator asociat al Universitatii din Bristol - Scoala de Stiinte Geografice, declara ingrijorat ,,viitorul indepartat suna sumbru, nivelul dioxidului de carbon s-ar putea dubla, iar oamenii, alaturi de alte specii, vor disparea din cauza caldurii".

Deplasarea continentelor nu doar ca vor duce la eruptii vulcanice si cutremure in masa, dar vor elibera cantitati uriase de dioxid de carbon in atmosfera, iar formarea unui supercontinent ar putea duce la cresterea temperaturilor globale de la 40-50 la 70 grade Celsius, precum si la o crestere a umiditatii

Pangea a fost un supercontinent care a existat in perioada paleozoicului tarziu si mezozoicului timpuriu .

S-a asamblat din masele continentale anterioare Gondwana , Euramerica si Siberia in timpul Carboniferului cu aproximativ 335 de milioane de ani in urma si a inceput sa se desparta cu aproximativ 200 de milioane de ani in urma, la sfarsitul Triasicului si inceputul Jurasicului.

Pangea a fost centrata pe ecuator si inconjurata de superoceanul Panthalassa si de Oceanul Tethys.

Viata pe uscat era dominata doar de muschi, artropode, tetrapode si spre finalul existentei supercontinentului, Lystrosaurus, o specie timpurie de soparla. Padurile de conifere au aparut foarte tarziu.

Oceanele Carboniferului erau bogate in corali, brahiopode, briozoare, rechini si primii pesti ososi, moluste (in special amoniti ), ihtiosauri si trilobiti.

Divizarea supercontinentului a dus la cea mai mare extinctie in masa intre erele geologice Permian si Triasic, acum 250 milioane de ani, cand aproape 80% din speciile existente atunci au disparut permanent.

Formarea supercontinetului Pangeea Ultima peste 250 milioane de ani ar putea duce la aparitia unor specii noi care sa se adapteze la noile conditii - trilobitii, amonitii si alti rechini giganti ar putea reveni, in vreme ce viata pe uscat va fi saraca.

La suprafata, probabil ca doar specii de reptile, ca Lystrosaurus, ar mai putea sa se adapteze la caldura extrema.

Este probabil ca pana atunci, specia umana sa dispara sau sa colonizeze alte planete din alte sisteme solare. Pana la urma, 250 milioane de ani este mult timp.