Economic

Cocktailul exploziv de masuri si politici economice implementate a detonat economia reala, mai ales activitatea capitalului autohton si a IMM-urilor. Lipsa / amanarea nejustificata a unor masuri de relansare / stopare a deteriorarii potentialului economic a amplificat criza economica. Caderea macroeconomica nu reprezinta decat agregarea unor reduceri de activitate la nivel microeconomic. Comprimarea activitatii economice se vede atat din perspectiva cererii cat si din cea a ofertei agregate, Romania trecand la un echilibru multiplu inferior. Romania pierde consistent din viteza de convergenta si risca sa reintre in periferia UE. In aceasta analiza prezint cateva evolutii macroeconomice ingrijoratoare, argumentez faptul ca Romania se afla intr-un proces accelerat de dezindustrializare si demonstrez cu cifre oficiale deteriorarea semnificativa a performantelor capitalului autohton si sectorului IMM, cu efecte puternic negative asupra potentialului economic si echilibrului social. Eurostat a confirmat zilele trecute ca economia reala se afla intr-o criza severa. Minus 1,1% in trim 1 2026 fata de trim 1 2025, noi si Irlanda suntem singurele tari pe minus, restul toate celelalte tari UE sunt pe plus. Polonia +3,5%, Bulgaria + 3,1%, Cehia +2,2%, Ungaria +1,7%. Dupa perioade consistente in care Romania s-a aflat in topul cresterii la nivelul UE, ultimele trei trimestre consecutive arata stagnare si cadere economica. In ciuda propagandei oficiale, economia reala gafaie puternic. Masurile propuse in Planul de Relansare economica inca din septembrie 2025 nu sunt implementate efectiv si integral, stimulii economici pentru IMM-uri converg catre zero, programele de finantare prin garantii si contragarantii au fost inchise unul cate unul. Institutii care functionau de zeci de ani pentru a sustine sistemul de companii din Romania au fost inchise total sau partial, toate eforturile concentrandu-se pe institutii noi, care deocamdata nu functioneaza efectiv. Ori, timpul nu are prea multa rabdare cand esti intr-o criza economica severa, asa cum se afla Romania. Instrumente anticiclice cu povara redusa pe bugetul de stat - propuse in Planul de Relansare Economica - nu sunt implementate din cauze ideologice sau politice. In tot acest timp, datele oficiale INS arata ca 60.100 locuri de munca au disparut in ultimul an, 83% din aceste locuri de munca s-au pierdut in industrie. Sunt 10 luni consecutive de scadere a consumului, conform datelor INS (Infografic 1). Ultimele date Eurostat si INS arata ca Romania se dezindustrializeaza accelerat, productia industriala fiind in cadere puternica in ultimele 5 luni consecutive - suntem in topul UE negativ si aici. 83%, adica 25 din cele 30 de subramuri industriale au scaderi in mai 2026 fata de mai 2025, 10 dintre ele cu dinamici negative de peste 10% (Infografic 2). Sectoarele Horeca, turism? Minus 13% in primele 4 luni, arata ultimele date INS. Capitalul autohton se afla in mare dificultate, situatia in sistemul de companii romanesti se deterioreaza dramatic. "Doua din trei IMM-uri au mers la fel sau mai prost in 2025 fata de 2024. Doar 16,5% dintre IMM uri cred ca mediul economic din Romania este favorabil dezvoltarii afacerilor din Romania (si doar 8,3% dintre companiile mijlocii considera asta). Una din cinci IMM-uri a avut scaderi importante la export. 48% dintre IMM-uri se autofinanteaza. Doar 12,5% dintre IMM-uri utilizeaza inteligenta artificiala generativa. 95% dintre IMM-uri nu au nicio componenta de internationalizare, neparticipand la targuri, expozitii sau misiuni economice, spune Carta alba a IMM-urilor 2026. Daca 2025 a insemnat intrarea pe o panta descendenta pentru IMM-uri, anul 2026 inseamna consolidarea unei crize profunda a acestui sector. Pe fondul masurilor de austeritate, al cresterii pragului IMM si al maririi taxelor, 69 firme dispar in fiecare zi din economie (8291 firme au intrat in faliment, insolventa sau dizolvare voluntara doar in primele 4 luni din 2026), spun datele ONRC. Stimulii economici pentru IMM-uri s-au redus dramatic in acest an, programele de sprijin au fost eliminate/ reduse drastic. Banii intorsi in economie sub forma de impuls economic in 2026, fiind de 4 ori mai mici decat in anul 2024. Economia reala / sistemul de companii se afla intr-un proces de deteriorare rapida, mai ales in cazul firmelor cu capital autohton si IMM. Iata 6 argumente scoase in evidenta folosind date oficiale prezentate in Raportul de Stabilitate Financiara (BNR, iulie 2026) A crescut rata creditelor neperformante. Aceasta a atins 5,6% la martie 2026, fata de 4,4% in martie 2025. In cazul creditelor acordate sectorului IMM (in special microintreprinderilor si intreprinderilor mici), rata creditelor neperformante este de 7,2%, fata de 4,7% in cazul corporatiilor. Tot la finalul lunii martie 2026, rata creditelor neperformante cu garantii de stat acordate firmelor a ajuns la 11,3%. Cu exceptia sectorului imobiliar, toate sectoarele de activitate au consemnat o deteriorare a ratei creditelor neperformante in martie 2026 (Infografic 3). Microintreprinderile inregistreaza cea mai ridicata rata a creditelor neperformante. Iar cea mai redusa rata a creditelor neperformante este observata in cazul corporatiilor (4,7 la suta la martie 2026), insa si in cazul acestui segment vorbim de deteriorare, rata este mai ridicata cu 2,6 puncte procentuale fata de luna martie 2025. Evolutie in K a sectorului real - doar 3% dintre companiile din Romania sunt performante, insa aproape jumatate dintre acestea (46%) nu au niciun credit bancar activ in martie 2026. Aceste 27,8 mii de companii (3% din totalul firmelor active) genereaza peste jumatate din valoarea adaugata bruta si angajeaza jumatate din salariatii economiei. In mediul macro si microeconomic ostil din prezent, nu este de mirare ca peste jumatate din aceste companii performante nu-si maresc investitiile prin creditare bancara, in ciuda faptului ca au un grad redus de indatorare si dispun de spatiu pentru majorarea sustenabila a finantarii (potential de creditare estimat de BNR la circa 321,5 miliarde lei). Aici vorbim de companii din sectoare care ar putea mari PIB-ul potential al Romaniei, grabind astfel revenirea economica: industria prelucratoare, servicii si comert. Evolutie in K a sectorului real - creste numarul firmelor subcapitalizate, cu efecte negative atat asupra bugetului de stat cat si in relatiile comerciale. Raportul de Stabilitate Financiara arata ca numarul firmelor subcapitalizate a crescut cu 10%, acestea reprezentand 8,9% din totalul firmelor cu cifra de afaceri de peste 1 milion euro. Aceste firme nu au o relevanta redusa in economie, ele generand 6,4% din valoarea adaugata bruta aferenta sectorului companiilor nefinanciare. Mai mult, companiile subcapitalizate sunt responsabile pentru 35% din restantele bugetare si pentru 37,3% din restantele comerciale catre furnizori. Necesarul de recapitalizare a acestor firme se ridica la 36,4 miliarde lei. Aceste dezechilibre impiedica accesul acestor companii la surse externe de finantare, ele bazandu-se pe autofinantare si creditul comercial. Blocajul financiar a condus la resuscitarea metodei de finantare "pe caiet" - intarzieri la plata / creditul comercial ca sursa de finantare. Termenul de recuperare a creantelor la nivel agregat este de 86 de zile, cu 4 zile mai mult fata de aceeasi perioada a anului anterior (la corporatii 75 de zile iar la segmentul IMM 98 de zile). In acelasi timp, durata de plata a furnizorilor a crescut de la 78 de zile la iunie 2024 la 80 de zile la iunie 2025 (la corporatii 72 de zile, comparativ cu 80 de zile in cazul IMM). Datoriile comerciale reprezentau circa 17% din pasivul bilantului agregat al companiilor in anul 2024, in pofida costurilor mai ridicate si a riscurilor asociate mai pronuntate comparativ cu finantarea bancara. In conditiile in care 15% dintre firme indica utilizarea frecventa a creditului comercial (septembrie 2025), in crestere fata de 11% in anul anterior, discutam despre un blocaj financiar in crestere, indicator care arata ca banii nu se misca in economie. Restantele la plata - in scadere puternica la companiile de stat, in crestere la companiile private. Restantele la plata s-au diminuat in sectorul companiilor de stat cu 38% fata de iunie 2024, ajungand la 10,7 miliarde lei, in timp ce restantele companiilor private au inregistrat o usoara crestere, respectiv de 1,9% fata de aceeasi perioada. In ultimul an, incidentele majore la plata au crescut in intensitate (+5,7 la suta ca numar si +22% ca valoare). Insolvente in crestere, soc in constructii. Incepand cu cea de-a doua jumatate a anului 2025, numarul firmelor aflate in insolventa s-a aflat pe un trend ascendent, 25,9 mii de firme fiind in aceasta situatie in martie 2026, cu circa 1100 mai multe fata de aceeasi luna a anului precedent, arata raportul BNR. Probleme mari apar in sectorul Constructii, in ultimul an +16% firme nou intrate in insolventa (Infografic 4). Ce-i de facut? Reducerea birocratiei. Implementarea urgenta a tuturor masurilor de stimulare prevazute in Planul de Relansare Economica - impactul la nivel bugetar (dpdv strict contabil) este marginal in comparatie cu efectele de multiplicare in economia reala (impactul net macroeconomic este pozitiv). Un nou program IMM Relansare pentru acordarea de garantii si contragarantii pentru capital de lucru si investitii, orientat prioritar catre sectoarele de export si cu intensitate tehnologica medie/ ridicata, in functie de elementele de cost specifice care pot creste competitivitatea. Un Program de internationalizare, care sa permita companiilor cu capital autohton intrarea pe noi piete de desfacere. Si un Program care sa ajute sectorul IMM in procesele de digitalizare si implementarea de tehnologii avansate compatibile macar strategiilor Industry 4.0 si Industry 5.0. Despre conceptul emergent de strategie industriala Industry 6.0 nu mai discutam in Romania, suntem mult prea departati de frontiera tehnologica.