Cultura si divertisment

Aurora boreala, ca spectac de lumina, este rezultatul unor explozii intense de vant solar. Puterea ei este legata de varful ciclului solar, o perioada de activitate crescuta care are loc la fiecare 11 ani. Desi aceasta faza s-a incheiat, expertii prevad ca furtunile solare mai puternice decat in mod normal vor continua pana in 2026, conform Wired. Cum se formeaza vantul solar Soarele nu este o minge gigantica de foc, ci un imens reactor de fuziune nucleara. In miezul Soarelui, protonii sunt comprimati sub presiune extrema pana se contopesc pentru a forma nucleul unui atom de heliu. Nucleul de heliu are o masa mai mica decat cei patru protoni initiali. Aceasta masa se transforma in energie, conform ecuatiei lui Einstein. Tocmai de aceea Soarele este atat de fierbinte, cu temperaturi care ating 15 milioane de grade. La aceste temperaturi, gazele din straturile exterioare se transforma in plasma. Electronii sunt smulsi din atomi, lasand sarcini electrice libere sa se imprastie in toate directiile. Unele dintre aceste particule se misca atat de repede incat scapa gravitatiei Soarelui. Ele sunt ceea ce numim "vantul solar". Efectul asupra cometelor Efectul vantului solar este clar vizibil cand loveste o cometa. Cand o cometa se apropie de Soare, corpul inghetat se sublimeaza si se transforma in gaz. Vantul solar impinge gazul ionizat, creand o coada lunga de zeci de milioane de kilometri. Contrar credintei populare, coada este intotdeauna orientata in directia opusa Soarelui, nu in spatele cometei. De ce acum sunt mai frecvente Ce determina intensificarea vantului solar la fiecare 11 ani? La fel ca Pamantul, Soarele are un camp magnetic extrem de instabil. Deoarece steaua nu este un corp solid, regiunile sale se rotesc cu viteze diferite. Astfel, campul magnetic se rasuceste pana isi inverseaza complet polaritatea. Procesul se repeta aproximativ la fiecare 11 ani si se naste aurora boreala. Ultima data s-a intamplat in 2013. Putin peste un deceniu mai tarziu, ne aflam din nou in acea faza. Cand apar la suprafata, liniile campului magnetic creeaza pete solare si impresionante gheizere de plasma, cunoscute sub numele de eruptii solare. Aurora boreala: Ejectii de masa coronara Cand fenomenul se intensifica, se numeste ejectie de masa coronara. Aceasta a dat nastere celor mai spectaculoase aurore din ultimii ani. In mai 2024, trei ejectii consecutive au generat cea mai puternica furtuna solara din ultimele decenii. Aceasta a dat nastere la ceea ce expertii considera ca ar fi putut fi cele mai extraordinare aurore din ultimii 500 de ani. De ce se lumineaza cerul De ce vantul solar face atmosfera Pamantului sa straluceasca? Principiul este acelasi cu cel care lumineaza neonul din fata unui bar. Cand un curent electric trece printr-un tub cu gaz, electronii in miscare se ciocnesc cu cei ai gazului, impingandu-i la un nivel energetic mai ridicat. Cand revin la starea initiala, emit lumina. In cazul aurorei boreale, gazele din atmosfera Pamantului stralucesc. Oxigenul emite o lumina verde la altitudini mai mici si rosie la altitudini mai mari. Azotul produce o nuanta albastra sau violeta. Tonurile galbene si roz provin din amestecuri de gaze si apar numai in timpul celor mai intense furtuni solare. Toate aceste gaze sunt stimulate de sarcini de energie inalta provenite de la Soare si de campul magnetic al Pamantului. Aurora boreala: Nu este doar un spectacol de lumini Din pacate, vremea spatiala nu inseamna doar lumini frumoase. Pentru astronautii de pe Statia Spatiala Internationala, aceste particule incarcate reprezinta un val de radiatii nedorit. Fenomenul este o problema si pentru sateliti. O acumulare de sarcini electrice poate deteriora circuitele pe care instrumentele orbitale le utilizeaza. Pe masura ce Pamantul absoarbe mai multa energie solara, atmosfera se incalzeste si se dilata. Aceasta crestere a volumului mareste rezistenta asupra navelor spatiale aflate pe orbita joasa. Satelitii risca sa se abata de la curs si chiar sa cada. La sol, furtunile solare pot perturba sistemele de comunicatii si navigatie sau chiar provoca intreruperi de curent. Un camp magnetic variabil poate genera un curent electric. Chiar si o mica variatie poate produce un curent suplimentar, suficient de puternic pentru a arde sigurantele sau transformatoarele. S-a intamplat inainte: in 1859, o furtuna solara a lovit liniile telegrafice si a provocat incendii in diverse birouri.