Politic-Social

Cancelarul Friedrich Merz a evitat in mare masura bomba cu ceas reprezentata de imbatranirea populatiei de la preluarea mandatului in mai, preferand in schimb sa anunte masuri de stimulare, cum ar fi scutiri fiscale pentru germanii in varsta care continua sa lucreze dupa varsta de pensionare. Cu toate acestea, ministrul economiei, Katherina Reiche, din Partidul Crestin-Democrat (CDU), fosta directoare in domeniul energiei, care a crescut in estul comunist, a intervenit in aceasta vara cu apeluri repetate pentru a se lua masuri concrete in ceea ce priveste prestatiile pentru varstnici, potrivit The Guardian. "Schimbarile demografice si speranta de viata din ce in ce mai mare fac ca acest lucru sa fie inevitabil: perioada de munca pe durata vietii trebuie sa creasca", a declarat ea pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung la sfarsitul lunii trecute. "Trebuie sa muncim mai mult si mai mult timp". Ea a spus ca un important grup de reflectie economica, DIW, a sustinut in urma cu doua decenii ca varsta minima de pensionare ar trebui sa fie de 70 de ani pana in 2025, dar ca, in schimb, majoritatea germanilor erau pe cale sa petreaca "doar" doua treimi din viata lor angajati, un raport pe care ea l-a descris ca fiind de neacceptat. Se pare ca Merz, nemultumit, i-a spus in soapta sa-si vada de treaba ei si sa tina cont de preocuparile social-democratilor (SPD), parteneri minori in coalitia de guvernare, care au un scor de doar 15% in sondaje. "Fericirea nu inseamna pensionare" Dar Reiche, cunoscuta pentru franchetea sa, a insistat ca, pentru multi germani, "fericirea nu inseamna sa se pensioneze cat mai devreme, ci sa poata continua sa-si puna in valoare experienta". SPD nu a asteptat mult pentru a reactiona, varsta de pensionare amenintand sa devina o problema delicata in cadrul fragilului guvern de coalitie de centru-dreapta care a inlocuit administratia tripartita anterioara, care s-a prabusit in noiembrie. Secretarul general al SPD, Tim Klussendorf, a declarat categoric: "Cresterea varstei de pensionare este exclusa pentru noi". El a descris orice astfel de masura ca fiind, de fapt, o reducere a pensiei. El a pledat pentru cresterea contributiilor la sistem, facand mai atractiv pentru femei sa lucreze cu norma intreaga, inclusiv prin extinderea serviciilor de ingrijire a copiilor si promovarea flexibilitatii locurilor de munca. Mentinerea echilibrului sistemului public Multi economisti sustin o astfel de masura, afirmand ca integrarea unui numar mai mare de persoane in forta de munca, inclusiv a imigrantilor, ar contribui in mod durabil la mentinerea echilibrului sistemului public. Alti analisti au sugerat corelarea permanenta a varstei de pensionare cu speranta medie de viata, asa cum se practica in Tarile de Jos. Ministrul muncii german, Barbel Bas, din SPD, a sugerat cresterea impozitelor si obligativitatea freelancerilor, functionarilor publici si parlamentarilor de a contribui la sistemul de pensii, propuneri pe care conservatorii le-au respins din start. Cu toate acestea, semnalul este clar: la mijlocul anilor 1990, pentru fiecare pensionar existau patru angajati care contribuiau la sistemul de securitate sociala. In 2020, erau doar trei, iar prognozele indica faptul ca, pana in 2035, cifra va fi de 2.4. Germania inregistreaza deja o participare pe piata muncii peste medie in randul persoanelor cu varste cuprinse intre 65 si 69 de ani, 21.2 % din aceasta categorie de varsta fiind inregistrati ca angajati, fata de 16 % in UE. Varsta medie de pensionare in Germania in 2024 era de 64.7 ani. Cea mai inalta varsta de pensionare din Europa In luna mai, parlamentul danez a pus tara pe calea de a avea cea mai inalta varsta de pensionare din Europa, adoptand o lege care o ridica la 70 de ani pana in 2040. In anii 2000, cand Germania inregistra peste 5 milioane de someri, SPD a initiat cele mai mari schimbari structurale din ultimele decenii, reformand piata muncii printr-o abordare de tip "batul si morcovul" fata de somaj si ridicand treptat varsta de pensionare la 67 de ani pana in 2031. Secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, a declarat ca este nevoie din nou de acest tip de "curaj", sperand ca starea economica la fel de sumbra a Germaniei, care se afla acum "cu spatele la zid", va stimula reformele dureroase, dar necesare. Insa, in contextul temerilor tot mai mari ca etica muncii odata laudata a Germaniei se va dovedi insuficienta pentru a sustine sistemul sau de asistenta sociala, Merz a starnit furia opiniei publice la inceputul acestui an cu comentarii interpretate pe scara larga ca o lovitura la adresa "germanilor lenesi". Cancelarul, care va implini 70 de ani in noiembrie, a avertizat la o conferinta de afaceri in mai: "Nu vom putea mentine prosperitatea acestei tari cu o saptamana de lucru de patru zile si echilibru intre viata profesionala si cea personala". El a incercat sa-si nuanteze mesajul luna trecuta, explicand ca nu spunea ca "toti germanii trebuie sa lucreze mai mult", ci mai degraba ca media nationala trebuie ridicata. Coalitia sa a declarat ca va asigura un nivel al pensiilor de 48% din venitul mediu pe durata vietii pana in 2031, o promisiune pe care criticii au calificat-o ca fiind nedreapta fata de generatiile viitoare, fara un plan clar pentru sustinerea sistemului.