Economic

Potrivit lui Kristalina Georgieva, cazul Portugaliei, o economie care a inregistrat crestere constanta si si-a redus datoria publica in ultimii ani, ar trebui "celebrat" mai des. "Noi europenii suntem oameni modesti. Nu ne laudam", a declarat Georgieva, sugerand ca Europa ar avea nevoie de o schimbare de atitudine intr-un context global mai competitiv. Ea a comparat reactiile europene cu cele ale americanilor, povestind cum un coleg din SUA, dupa "ceva marginal", ar fi spus: "Uitati-va la asta. Sunt grozav. Sunt fantastic", in timp ce in Europa, "faci ceva extraordinar si spui: "nu-i rau"". Declaratiile vin pe fondul unei stari de neliniste in randul decidentilor economici europeni. Fostul presedinte al Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, a avertizat anterior ca UE risca o "agonie lenta" daca nu accelereaza reformele. Georgieva a admis ca lumea intra intr-o etapa de competitie mai dura intre blocuri geopolitice - un sistem "multipolar", cum l-a numit intr-un discurs - ceea ce reduce spatiul de manevra pentru organizatii multilaterale precum FMI. Georgieva a spus ca "factorii geopolitici joaca un rol din ce in ce mai mare in definirea economiei mondiale". Referindu-se la episodul tensionat legat de Groenlanda, ea a remarcat ca faptul ca "aliatilor le este mai greu sa-si pastreze sentimentul de scop comun" reprezinta o "schimbare semnificativa". Cu toate acestea, sefa FMI insista ca "destinul Europei este in mainile europenilor". Ea a reluat lista de recomandari FMI pentru reformarea economiei UE - in linie cu propunerile din raportul lui Draghi privind competitivitatea din 2024: intarirea pietei unice, reducerea reglementarilor pentru companii si integrarea sistemelor energetice si financiare fragmentate ale continentului. "Este esential" ca UE sa continue reformele, a spus Georgieva, rezumand mesajul printr-un indemn direct: "Faceti ordine in propria casa". Tarile ce au trecut "prin mana" FMI in topul cresterilor In acelasi timp, Georgieva a amintit ca trei dintre tarile din topul performantelor, Irlanda, Portugalia si Grecia, au fost sub supravegherea FMI in timpul crizei zonei euro, cand au acceptat programe dure de reforme structurale, cu cresteri de taxe si taieri masive ale cheltuielilor publice. In cazul Greciei, aceste reforme au fost urmate de cresteri accentuate ale somajului si ale saraciei, iar PIB-ul pe cap de locuitor nu a revenit nici astazi la nivelul de dinaintea crizei.