Cultura si divertisment

Intreaga lume se incalzeste, pe masura ce poluarea cu carbon provenita din arderea combustibililor fosili retine tot mai multa caldura. Insa Europa se incalzeste de doua ori mai repede decat celelalte continente, arata TheGuardian. Consecintele devin tot mai mortale, cu zeci de mii de decese asociate valurilor de caldura inregistrate pana acum in aceasta vara. De ce este Europa cel mai afectat continent de incalzirea globala? Suprafata terestra are nevoie de mai putina caldura decat oceanele, care sunt vaste si adanci, pentru a se incalzi, astfel ca toate continentele se incalzesc mai rapid decat marile. Europa este insa deosebit de vulnerabila din patru motive: schimbarea tiparelor meteorologice, apropierea de Arctica, reducerea stratului de zapada si scaderea poluarii atmosferice. Ca urmare, Europa este acum cu 2,5C mai calda decat in perioada de dinaintea arderii masive a combustibililor fosili, ceea ce inseamna aproape dublul cresterii medii globale de 1,4C. Temperaturile din Europa au crescut cu 0,56C pe deceniu incepand de la mijlocul anilor 1990, comparativ cu 0,42C in America de Nord, 0,36C in Africa si 0,27C in America de Sud. Cum s-au schimbat tiparele meteorologice din Europa? Schimbarile in modul in care circula atmosfera deasupra Europei au dus la aparitia mai frecventa si mai intensa a valurilor de caldura in timpul verii. Printre acestea se numara cel mai sever val de caldura inregistrat vreodata, in iunie 2026, cand o zona uriasa de aer fierbinte a ramas blocata sub o "cupola de caldura" stationara. Legatura ar putea fi rezultatul schimbarii curentului jet, un vant puternic de la altitudine mare, care are o influenta majora asupra vremii din Europa si care este, la randul sau, afectat de cresterea temperaturilor. De ce este importanta Arctica? Arctica este regiunea cu cea mai rapida incalzire de pe planeta, desi nu are suprafete terestre extinse. Acest lucru se intampla deoarece calota glaciara polara alba, care in mod normal reflecta inapoi in spatiu cea mai mare parte a luminii solare, se topeste rapid. Ca urmare, oceanul mai intunecat expus prin topirea ghetii absoarbe mult mai multa caldura, ceea ce duce la topirea unei cantitati si mai mari de gheata, formand un cerc vicios. Cum o parte semnificativa a Europei se afla relativ aproape de Arctica, temperaturile cresc, prin urmare, mai rapid. Dar ce se intampla cu stratul de zapada? In trecut, cea mai mare parte a Europei era acoperita de zapada in timpul iernii. La fel ca gheata marina din Arctica, aceasta zapada reflecta lumina soarelui si contribuia la mentinerea unui continent mai rece. Insa criza climatica reduce suprafetele acoperite de zapada. In martie 2025, suprafata Europei acoperita de zapada era cu aproximativ 1,3 milioane de kilometri patrati mai mica decat media perioadei 1991-2020, o scadere de 31%. Suprafata pierduta este aproximativ echivalenta cu suprafata Frantei, Italiei, Germaniei, Elvetiei si Austriei la un loc. A fost al treilea cel mai redus nivel al stratului de zapada de cand au inceput inregistrarile, in 1983. De ce afecteaza reducerea poluarii atmosferice temperaturile? Poluarea aerului ucide milioane de oameni la nivel mondial in fiecare an. Aerul mai curat scoate la iveala si efectul cresterii cantitatii de dioxid de carbon din atmosfera. Particulele poluante din aer pot reflecta razele soarelui, fie direct, fie contribuind la formarea norilor, ceea ce inseamna ca o parte din caldura nu ajunge la sol. Mai putine particule inseamna mai putina radiatie reflectata si mai multa caldura retinuta de gazele cu efect de sera. Scaderea poluarii ar putea fi chiar legata de cresterea tiparelor meteorologice de blocaj. Care sunt consecintele? Incalzirea rapida duce la tot mai multe decese si la incendii de vegetatie si secete tot mai intense. Furtunile, ploile torentiale si inundatiile sunt, de asemenea, amplificate de caldura suplimentara acumulata in sistemul climatic. Toate acestea afecteaza profund vietile si mijloacele de trai ale oamenilor de pe intreg continentul si vor continua sa se agraveze pana cand emisiile vor ajunge la nivelul zero net. Seful ONU pentru clima, Simon Stiell, a declarat la sfarsitul lunii iulie: "Costurile teribile ale acestei crize climatice - atat cele umane, cat si cele economice - ating acum niveluri de urgenta nationala. Ceea ce trebuie facut este clar: sa renuntam mai rapid la carbune, petrol si gaze, sa extindem energia regenerabila si sa protejam oamenii".