Politic-Social

Comentariile Ministerului de Externe german si ale Uniunii Europene au venit dupa o convorbire telefonica pe care Iranul a avut-o miercuri cu reprezentantii Frantei, Germaniei si Regatului Unit, precum si cu seful diplomatiei europene, Kaja Kallas. "Fereastra pentru gasirea unei solutii diplomatice la problema nucleara a Iranului se inchide foarte repede", a avertizat Kallas intr-o declaratie. "Iranul trebuie sa faca pasi credibili pentru a raspunde cererilor Frantei, Regatului Unit si Germaniei, iar acest lucru inseamna sa demonstreze cooperare deplina cu Agentia Internationala pentru Energie Atomica si sa permita inspectii fara intarziere la toate instalatiile nucleare". Ministerul german de Externe a scris separat pe platforma sociala X ca "Iranul nu a luat inca masurile rezonabile si precise necesare" pentru a opri reimpunerea sanctiunilor ONU. Intr-o declaratie emisa cateva ore mai tarziu, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a afirmat din nou ca reimpunerea sanctiunilor ONU "nu are nicio justificare legala sau logica". El a subliniat, de asemenea, faptul ca Iranul si AIEA au ajuns anterior la un acord, mediat de Egipt, pentru a acorda agentiei de supraveghere a ONU acces la toate instalatiile nucleare iraniene si pentru ca Teheranul sa raporteze locul unde se afla toate materialele sale nucleare. Cu toate acestea, ramane neclar cand Iranul va face acest raport. Iar Araghchi, in declaratia sa, nu a oferit alte solutii pentru a raspunde preocuparilor europenilor. "Acum depinde de celelalte parti sa profite de aceasta ocazie pentru a mentine deschisa calea diplomatica si a evita o criza care poate fi prevenita, dand dovada de seriozitate si incredere in diplomatie", a afirmat el. Un razboi de 12 zile declansat de Israel impotriva Iranului in luna iunie a dus la bombardarea de catre israelieni si americani a instalatiilor nucleare iraniene, punand sub semnul intrebarii statutul stocului de uraniu imbogatit aproape la niveluri militare al Teheranului. Procesul de reintroducere a sanctiunilor impotriva Iranului, denumit "snapback" de diplomatii care l-au negociat in cadrul acordului nuclear din 2015 dintre Iran si puterile mondiale, a fost conceput pentru a fi imun la veto in cadrul ONU. Acesta va intra in vigoare la sfarsitul lunii septembrie, cu exceptia cazului in care Consiliul de Securitate al ONU va decide sa il opreasca. Acesta va ingheta din nou activele iraniene din strainatate, va opri tranzactiile cu arme cu Teheranul si va penaliza orice dezvoltare a programului de rachete balistice al Iranului, printre alte masuri, strangand si mai mult economia tarii, deja in dificultate. Utilizarea mecanismului "snapback" va intensifica probabil tensiunile dintre Iran si Occident intr-o regiune inca in flacari din cauza razboiului dintre Israel si Hamas in Fasia Gaza, in special dupa ce Israelul a inceput ofensiva terestra impotriva orasului Gaza.