Economic

Daca intri intr-un supermarket din Romania si ajungi la raionul de conserve, logo-ul rosu cu cei doi lei aurii este usor de recunoscut. Mutti a devenit unul dintre brandurile italiene asociate cu produsele din tomate, insa in spatele imaginii de pe raft se afla o companie care si-a construit strategia in jurul unei idei aparent simple: sa nu trateze rosia ca pe o marfa oarecare. La conducerea grupului se afla Francesco Mutti, reprezentant al celei de-a patra generatii a familiei. Compania, fondata in 1899, a ajuns in 2025 la venituri de 777 de milioane de euro, in crestere cu 10,6% fata de anul anterior. Volumul vanzarilor a crescut cu 9%, iar profitul net a ajuns la 22,1 milioane de euro, de peste trei ori mai mult decat in 2024. Pentru Francesco Mutti, insa, cifrele sunt doar rezultatul final al unei strategii construite in jurul produsului. "Sunt doar niste rosii". Ideea pe care Mutti a vrut sa o schimbe Francesco Mutti isi aminteste ca una dintre ideile care l-au deranjat cel mai mult in industria in care a crescut a fost afirmatia ca rosiile sunt "doar niste rosii". "Una dintre cele mai proaste propozitii pe care le-am auzit mereu a fost: "Sunt doar niste rosii"", povesteste antreprenorul. Pentru el, comparatia cu alte produse alimentare este evidenta. Asa cum exista vinuri diferite in functie de soi, sol si clima, exista si diferente majore intre rosii. Mutti a ales sa construiasca o strategie pornind de la aceasta diferenta si sa investeasca in calitatea materiei prime in loc sa intre intr-o cursa a reducerii preturilor. Ideea a devenit importanta mai ales intr-o perioada in care marcile proprii si discounterii puneau presiune pe preturile produselor alimentare. In loc sa urmareasca un produs cat mai ieftin, compania a incercat sa convinga consumatorul ca diferenta de calitate merita un pret mai mare. "Te intrebi: ce schimba asta pentru consumator? Este intr-adevar atat de necesar ca, in loc de 12 centi, sa i-o dam cu 11? Le-a schimbat asta viata sau, de fapt, ei cauta un produs mult mai bun? In loc sa incercam sa reducem costurile, am inceput sa investim", explica Francesco Mutti. De la tubul cu "degetar" la Polpa Istoria companiei arata ca aceasta obsesie pentru inovatie nu a inceput odata cu actuala generatie. In 1951, Mutti a introdus tubul de pasta de tomate din aluminiu, o solutie neobisnuita la acea vreme. Tubul permitea pastrarea mai indelungata a concentratului prin reducerea contactului cu aerul, iar capacul a fost conceput astfel incat sa poata fi folosit si ca degetar. Ideea a devenit unul dintre elementele memorabile ale istoriei brandului. Doua decenii mai tarziu, in 1971, compania a lansat Polpa, un produs obtinut printr-un proces de prelucrare la rece. Ugo Mutti urmarea sa obtina un produs de tomate cu mai putin lichid decat rosiile decojite, dar cu un aspect si un gust apropiate de rosia proaspata. Polpa a devenit ulterior unul dintre cele mai importante produse ale companiei. Mutti foloseste si astazi aceasta tehnologie ca parte a identitatii sale de brand, iar compania prezinta produsul drept unul dintre principalele exemple ale traditiei sale de inovare. Francesco Mutti spune ca diferenta nu tine doar de procesarea din fabrica, ci incepe cu locul in care este cultivata rosia. Soiul rotund cultivat in zona Parmei are caracteristici diferite de rosiile cultivate in sudul Italiei. De aceea, anumite soiuri sunt destinate fabricilor din nord, in timp ce rosiile decojite si alte varietati sunt cultivate si procesate in sud, la Oliveto Citra, in provincia Salerno. "Soluri diferite si climate diferite produc varietati diferite de rosii. Asa ca nu sunt "doar niste rosii". Trebuie sa selectezi zona potrivita, cei mai buni fermieri, sa ii platesti bine, iar atunci vei obtine o calitate mult mai buna", explica Francesco Mutti. De ce Mutti plateste mai mult pentru rosii Strategia companiei incepe, astfel, inainte ca rosia sa ajunga in fabrica. Mutti lucreaza cu peste 800 de familii de fermieri din Italia. In 2025, compania a procesat peste 728.000 de tone de tomate, cel mai mare volum din istoria sa, iar lantului de aprovizionare i-au fost acordate aproximativ 9 milioane de euro sub forma de stimulente si premii pentru calitate. Unul dintre mecanismele prin care compania incearca sa stimuleze calitatea este Pomodorino d'Oro, "Rosia de Aur". Fermierii sunt recompensati in functie de calitatea tomatelor livrate, iar criteriile urmaresc inclusiv caracteristici precum maturitatea, culoarea, compozitia si prospetimea. Francesco Mutti explica mecanismul intr-un mod foarte simplu: daca platesti mai bine pentru o materie prima mai buna, fermierii vor avea motive sa isi aduca productia la tine. "Cand platesti mai mult pentru rosii, oamenii vor sa isi aduca rosiile la tine. Foarte simplu. Iar cand platesti in functie de calitate intr-un mod semnificativ, vei avea o coada lunga de fermieri... Si abia atunci poti incepe selectia", spune antreprenorul. In 2025, Mutti a majorat valoarea acordata lantului de aprovizionare, iar compania spune ca valoarea atribuita acestuia a crescut cu aproape 64% in ultimii cinci ani. Pentru producator, relatia cu fermierii este una dintre componentele esentiale ale strategiei pe termen lung. De pe camp pana in fabrica, fiecare ora conteaza Campania de procesare a tomatelor este concentrata, in mod obisnuit, intr-o perioada scurta a verii. In anii in care vremea permite respectarea calendarului normal, fabricile lucreaza intens aproximativ 70 de zile, din perioada recoltarii pana la sfarsitul lui septembrie. Nu este insa o regula rigida. Conditiile meteo pot modifica radical calendarul. In 2024, de exemplu, campania s-a prelungit pana la sfarsitul lui octombrie. Rosiile sunt recoltate mecanizat, iar procesul de selectie incepe inca de pe camp. Cele verzi, deteriorate sau afectate de insecte sunt eliminate. In fabrica, materia prima trece prin alte etape de verificare si sortare. In 2025, compania a atins un record de peste 728.000 de tone procesate. Intr-un astfel de sezon, ritmul devine esential: Mutti trebuie sa prelucreze rapid rosiile care ajung din camp, pentru a pastra cat mai bine caracteristicile materiei prime. In fabrica din Parma, in perioadele de varf, sute de camioane pot ajunge zilnic, iar procesarea se desfasoara continuu. O parte dintre rosiile care nu corespund criteriilor de calitate sunt eliminate, in timp ce apa folosita in proces este reutilizata in cadrul circuitului de productie. Compania spune ca aproape 80% din apa folosita in productie este reutilizata pentru irigatii, parte a eforturilor sale de reducere a consumului de resurse. Romania, piata in care Mutti vrea sa creasca Mutti nu mai este de mult o afacere destinata doar consumatorului italian. Produsele companiei sunt comercializate in peste 100 de tari, iar exporturile reprezinta acum 60% din veniturile grupului. Europa ramane principala piata a companiei, generand 77% din veniturile totale. In 2025, Mutti a deschis si o filiala comerciala in Polonia, care gestioneaza zece piete din Europa Centrala si de Est, printre care Romania. In Romania, produsele Mutti sunt prezente de aproximativ 13 ani. Distributia este legata de Parma Food, companie achizitionata de grupul romanesc Aquila in 2024, iar produsele sunt disponibile si in reteaua METRO. Francesco Mutti si echipa sa vad Romania ca pe o piata cu potential de crestere, chiar daca este dominata de presiunea pretului. Intr-un interviu acordat Ziarului Financiar in 2025, Francesco Mutti spunea ca grupul are o cota de piata de putin sub 5% si urmareste sa o dubleze in urmatorii patru-cinci ani. "Vedem o piata fragmentata in Romania, cu o inclinatie directa catre pret. Noi nu avem un produs ieftin, venim cu un produs mai scump, dar cu o calitate superioara, iar feedbackul primit arata ca ne-am pozitionat corect", declara atunci reprezentantul companiei. Pentru Mutti, Romania are si o particularitate culturala importanta. Compania vede legatura dintre consumatorul roman si Italia, consolidata inclusiv de numarul mare de romani care au lucrat sau locuiesc in Italia, ca pe un element care poate favoriza produsele italiene. Cand clima schimba calendarul rosiilor Strategia construita in jurul calitatii trebuie insa sa faca fata unei probleme pe care compania nu o poate controla: vremea. Francesco Mutti a atras atentia asupra faptului ca perioada de recoltare s-a schimbat in ultimii ani. Daca in urma cu doua decenii campania incepea mai tarziu, temperaturile ridicate au facut ca startul sa fie devansat. Rosia nu este o planta tropicala, iar temperaturile ridicate din timpul zilei si noptile foarte calde pot afecta dezvoltarea si randamentul culturilor. In 2025, compania a raportat ca temperaturile ridicate din timpul noptii, la sfarsitul lunii iunie, au pus sub presiune numeroase suprafete cultivate si au afectat randamentele din august. In aceste conditii, tehnologia a devenit o parte tot mai importanta a agriculturii practicate in jurul companiei. Mutti a lucrat impreuna cu cercetatori si specialisti in agricultura pentru dezvoltarea unor instrumente care sa permita monitorizarea mai precisa a nevoilor plantelor. Ideea este ca fermierul sa nu mai stabileasca irigarea doar pe baza unei estimari generale, ci sa primeasca informatii despre cantitatea de apa necesara culturii. "Planta insasi va fi cea care va va spune de cata apa are nevoie", explica Francesco Mutti despre directia in care se indreapta agricultura companiei. De la o fabrica din Parma la 777 de milioane de euro Povestea lui Francesco Mutti incepe, insa, mult inainte de aceste tehnologii. In 1994, cand a preluat conducerea companiei, antreprenorul a intrat in a patra generatie a unei afaceri de familie care avea deja aproape un secol de istorie. El isi aminteste ca i-a spus tatalui sau ca se va intoarce in companie doar daca va putea conduce afacerea. In octombrie 2024, tatal sau, Marcello Mutti, a murit la varsta de 83 de ani. Francesco a ramas figura centrala a companiei, iar povestea familiei a continuat sub forma unei expansiuni internationale tot mai puternice. In 2025, Mutti a ajuns la venituri de 777 de milioane de euro. Compania a vandut 403.000 de tone de produse, iar Europa a reprezentat 77% din veniturile totale. Germania a devenit a doua piata a grupului dupa Italia, cu venituri de 81 de milioane de euro, in crestere cu 16% fata de 2024. In acelasi timp, exporturile au ajuns sa reprezinte 60% din veniturile companiei. Aceasta filosofie axata pe produs a propulsat Mutti mult dincolo de granitele Italiei. Daca in 2017 piata interna genera 69% din cifra de afaceri, in prezent balanta s-a inclinat radical: peste 60% din rulaj provine din afara Italiei, generand 464 de milioane de euro din exporturi in peste 100 de tari. "Cand trebuie sa vinzi sute de milioane de bucati, cand trebuie sa convingi de la italieni la englezi, de la germani la elvetieni, un singur lucru este extrem de important: calitatea produsului. Pe termen lung, cand vorbesti despre alimente... produsul este elementul absolut", conchide liderul companiei italiene.