Politic-Social

2843 mandate de securitate nationala au fost emise la Bucuresti din ziua primului tur al alegerilor prezidentiale din 2024, in care finalistii au fost Calin Georgescu si Elena Lasconi, si pana in ziua trimiterii in judecata a dosarului in care, potrivit Parchetului General, s-ar fi pus in pericol ordinea constitutionala a statului roman. Zeci de mii de romani au fost urmariti pas cu pas si li s-au restrans drepturile si libertati fundamentale prin cea mai intruziva metoda de supraveghere. La nivelul ultimilor 3 ani, cifrele oferite de ICCJ sunt si mai infioratoare: 8603 mandate de supraveghere au fost emise de judecatorii specializati ai ICCJ pe vremea fostei sefe a Curtii Supreme - Corina Corbu, ultimii 2 ani de mandat al lui Klaus Iohannis, interimatul lui Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni si inceputul mandatului de presedinte al Romaniei al lui Nicusor Dan. Totul s-a petrecut la cererea structurilor de informatii, a trecut prin Procurorul General al Romaniei si a fost aprobat "ca primarul" de Curtea Suprema de Justitie din Romania. Nicio solicitare nu a fost respinsa nici de Parchet, nici de judecatorii ICCJ. Spre deosebire de America, in Romania, filtrul care ar trebui sa protejeze drepturile si libertatile oamenilor nu exista. Nu exista deloc. Reflexul totalitar al supravegherii "Romania are nevoie de 20 de ani ca sa invete democratia", marturisea in anii post revolutionari Silviu Brucan, intr-o replica care a revoltat pe moment, dar avea sa dainuie timpurile. Dupa aproape 36 de ani de la Revolutie, Romania pare a nu scapa totusi de reflexul totalitar al supravegherii "in numele securitatii nationale" a populatiei pe motiv ca...asa este mai bine. Date puse la dispozitia Gandul de catre Parchetul General si Curtea Suprema de Justitie, in baza legii 544/2001, privind liberul acces la informatiile publice arata ca din ziua alegerilor prezidentiale "cu surprize" - din data de 24 noiembrie 2024, si pana pe 16 septembrie 2025, ziua trimiterii in judecata a dosarului "Georgescu" in care s-ar fi pus in pericol ordinea constitutionala a statului roman - statul roman a pus in executare nu mai putin de 2843 mandate de securitate nationala. Parchetul General comunica oficial ca numarul total de cereri de emitere de mandate de siguranta nationala este acelasi cu numarul total al cererilor trimise de el Presedintelui ICCJ. Adica 2843. Ca atare, sunt zero respingeri, filtrul procurorului general al Romaniei in acest caz nu exista. A semnat tot ce i-a venit pe masa si a trimis ICCJ. Cea mai intruziva metoda de supraveghere - MSN-ul - prin care se pot restrange, potrivit legii 51/1991 drepturi si libertati fundamentale - initial, fara stiinta oamenilor urmariti - inseamna - la propriu - urmarirea pas cu pas a vietii unei persoane. Si asta pentru ca, de la momentul emiterii mandatului, respectiva persoana este incadrata legal ca potential pericol adresa securitatii nationale a statului roman. Mandat de securitate nationala Mandatul de securitate nationala (MSN) inseamna, potrivit legii: interceptarea si inregistrarea comunicatiilor respectivelor persoane si a celor cu care intra in contact cautare de informatii oriunde acestea se afla, ridicare si repunere la loc a unor obiecte, inclusiv in spatii private instalare de tehnica de interceptare filaj, localizare, urmarire prin GPS interceptare de trimiteri postale, extragere de informatii obtinerea de informatii privind tranzactiile financiare Cantitatea de informatie - inclusiv din zona privata - stransa de institutiile statului roman prin 2843 de mandate este uriasa, volumul este enorm. Cu un minimum de 20 de persoane fizice pe un mandat, calculul duce la peste 55.000 de persoane vizate. Iar - ca de obicei - rezultanta, adica dosarele pe infractiunile ce tin de siguranta nationala, instrumentate de parchetul specializat (DIICOT) sunt destul de putine sau, in anumiti ani, acestea chiar lipsesc. Avand in vedere proximitatea razboiului din Ucraina, anul acesta DIICOT cu SRI au lucrat totusi la un caz de tradare, infractiune ce tine de securitatea nationala. Ancheta a fost internationala iar vizat a fost chiar fostul sef al Serviciului de Informatii al Republicii Moldova (SIS). Alexandru Balan este acuzat oficial ca ar fi vandut secrete de stat ale Romaniei catre KGB-ul din Belarus. Insa in ceea ce priveste numarul persoanelor vizate de miile de MSN - in Romania totul continua sa fie un mister. Spre exemplu, dosarul initial Microsoft, instrumentat in trecut de DNA - a avut doar prin 1 (un) mandat de securitate nationala (MSN) urmarite non stop peste 200 de persoane, au relatat surse judiciare. 20 de persoane per mandat - este un minimum extrem. Intrebate de numarul real al persoanelor vizate de cele mai dure masuri de supraveghere, institutiile din Romania dau din colt in colt. Parchetul General a transmis ca aceste date "nu au caracter public", iar Curtea Suprema de Justitie recunoaste in raspunsul oficial nu stie numarul oamenilor, pentru ca "nu detine o statistica" in acest sens. Numai ca cel mai inalt for al Justitiei din Romania - care are ca rol infaptuirea actului de Justitie, tragerea la raspundere in fata legii si trebuie sa fie gardianul drepturilor si libertatilor tuturor romanilor, ofera si un alt raspuns oficial cutremurator. Cererea structurilor de securitate nationala In ultimii 3 ani in Romania - Curte Suprema de Justitie - a admis la cererea structurilor de securitate nationala, prin Parchetul General - nu mai putin de 8603 de mandate de securitate nationala. Iar "filtrul" legal al judecatorilor supremi specializati a fost zero. "0 solicitari respinse" de ICCJ in ultimii 3 ani. Din cele 8603 de MSN, transmite ICCJ, 2872 au fost solicitarile initiale - la care s-au mai adaugat 1857 de prelungiri, 3115 de completari si doar 759 de incetari. In ultimul an, pe perioada alegerilor prezidentiale din 2024, anularii prezidentialelor de catre CCR si reluarii alegerilor prezidentiale din acest an - Curtea Suprema de Justitie sustine ca a emis doar 2709 de mandate de securitate nationala. Si, din nou, filtrul judecatorilor nu a existat: au fost "0 solicitari respinse". Iar in ultimii 2 ani ai mandatului fostului presedinte Klaus Iohannis - ianuarie 2023 - 23 noiembrie 2024 - Romania a emis 5894 de mandate de securitate nationala cu "0 solicitari respinse" de ICCJ. In 2021, potrivit Mediafax, erau peste 3000 de MSN pe an, iar gardianul Justitiei - Curtea Suprema - din nou nu-si indeplinea rolul fundamental. Si atunci, ca si acum filtrul era inexistent. Spre deosebire de Romania, in Statele Unite ale Americii, toate aceste date - pentru ca tin de drepturile si libertatile persoanelor si de filtrul instantei - sunt publice si usor accesibile. In Statele Unite, exista filtru al judecatorilor in instanta FISA si poti accesa de la un click distanta inclusiv dosarele si rapoartele care sunt pe rolul instantelor. Prin comparatie, in America, cu o populatie de 18 ori mai mare decat a Romaniei si cu un angrenaj de securitate national complex, au fost emise in 2024 de 8 ori mai putine mandate de supraveghere pe motiv de securitate nationala de catre instanta FISA (Foreign Intelligence Surveillance Act) decat la Bucuresti. Raportul instantei FISA arata ca in 2024 a emis 356 de mandate. "Dupa examinarea de catre Curte, 267 de ordine au fost aprobate, 72 de ordine au fost modificate, 15 ordine au fost respinse partial si nicio cerere nu a fost respinsa in intregime". In America, Justitia - "gardianul" libertatilor isi face treaba. Judecatorii specializati au trimis structurile de forta sa-si modifice solicitarile, chiar au respins parti din ele, in Romania acest filtru esential nu exista deloc.