Economic

Profesorul universitar Cristian Socol a acordat un interviu exclusiv agentiei de presa MEDIAFAX, in care vorbeste despre afirmatiile fostului ministru de finante Marcel Bolos si considera ca ele reprezinta o exagerare, pentru ca responsabilitatea guvernamentala este colectiva, iar ministrul de finante trebuie sa gestioneze si sa limiteze cheltuielile, nu doar sa informeze. Cristian Socol identifica probleme structurale majore, mai ales veniturile insuficiente ale Romaniei, in timp ce cheltuielile sunt inca reduse comparativ cu alte tari UE. De asemenea, explica dificultatile generate de rigiditatea cheltuielilor in an electoral, cresterea unor costuri exogene (ex. aparare, fonduri europene) si lipsa unui sistem fiscal echitabil, cum ar fi impozitul progresiv, propus dar neacceptat pe deplin. Profesorul universitar arata ca Romania a avut in ultimele decenii numeroase perioade cu deficit bugetar peste limitele UE, dar nu este un caz singular in Europa, iar modelul dezvoltarii bazat pe deficit si imprumut este practicat si de alte tari. Insa Romania trebuie sa gaseasca o cale sustenabila proprie. Redam interviul integral: MEDIAFAX: Cum analizati demersul jurnalistilor de la Europa Libera cu privire la publicarea documentelor confidentiale de semnalare a riscurilor bugetare? CRISTIAN SOCOL: Demersul jurnalistic este legitim, sa oferi informatie publica este scopul principal al profesiei respective. Dar pentru orice roman care este minim alfabetizat economic, documentele invocate nu reprezinta o stire. Bugetul este public in detaliu (desi inca este stufos si greu de analizat), executiile bugetare sunt publice pe 26 ale lunii pentru luna anterioara, rapoartele ANAF (inclusiv buletinele statistice lunare) sunt publice, executia bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publica. Bugetul public este fundamentat de Guvern, este propus Parlamentului pentru analiza, dezbatere si vot dar si promulgat de Presedintele Romaniei. Bugetul este insotit de Legea privind aprobarea Plafoanelor unor indicatori specificati precum si, pe partea de macro, de Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent si inca 3 ani, corespunzator programarii bugetare multianuale dar si de Strategia Fiscal Bugetara cu proiectie multianuala. Totul este transparent, nu exista aici secrete sau ceva de ascuns, nici macar "bugete paralele" - asta poate crede doar cineva care nu are habar de finante. Si mai important in acest proces, toate aceste documente sunt trimise spre analiza si opinie Consiliului Fiscal - "cainele de paza" al responsabilitatii fiscal-bugetare, cf Legii 69/2010. Opinia Consiliului Fiscal este si ea publica, sunt acolo experti de mare calitate profesionala. Totul este public, cuantificabil, verificabil, transparent. Informarile pe care le vedeti in acele documente sunt fundamentate de directorii din MF, ele nu sunt facute de Ministru. Sunt informari care se fac uzual pentru orice tara europeana care se afla in Procedura de Deficit bugetar excesiv, adica se afla in apropierea a 3% deficit bugetar in PIB si peste. Acestea sunt regulile fiscal - bugetare europene. Treaba cu incapacitate de plata este o exagerare, Romania nu a fost si nu va fi in incapacitate de plata, in insolventa fiscal-bugetara, precum Grecia, Argentina sau alte tari la nivel global. Chiar si in perioada 2009-2020 Romania a avut criza de lichiditate, nu criza de solventa fiscal-bugetara. Deci nicio stire. In plus daca va uitati cu atentie, multe dintre informari sunt trimise dupa alegerile prezidentiale din decembrie, cand Romania a avut un salt in costurile de imprumut, din cauza instabilitatii politice. MEDIAFAX: Dar atunci de ce spune fostul ministru al finantelor Bolos ca el a fost singurul care a atras atentia asupra riscurilor? CRISTIAN SOCOL: Pentru a va raspunde, vreau sa convenim un lucru. Ce spun nu este contra unei persoane sau spuselor sale. In toate analizele mele nu veti gasi atacuri la adresa cuiva, injurii sau etichete. Deci vorbim de principiu. Si atunci, analog dialogurilor Socratice, nu ministrul de finante, oricine ar fi el, trebuia sa informeze? Ba da, deci nicio stire! Cine trebuie sa puna frana la cheltuieli si sa creasca veniturile bugetare, nu Ministrul de Finante? Cine trebuia sa nu semneze bugetul daca are informatii ca nu este realist? Cine trebuia sa ajusteze bugetul conform cu opiniile specializate ale Consiliului Fiscal? Ministrul de Finante, deci, din nou, nicio stire! Sincer vorbind, oricine a avut vreo functie in apropierea unui Prim Ministru cunoaste si... nu poate fi ipocrit ... primul om din Guvern se ocupa de cel putin 17-20 domenii... daca cineva crede ca sta focusat doar pe finante si neglijeaza educatia, sanatatea, agricultura, economia s.a.... Si cum sa fie singurul care a atras atentia? Este ca la Radio Erevan. Ministrului de Finante i s-a atras atentia de catre directorii din Minister sa puna frana in sedintele de Coalitie pe cheltuieli, sa mareasca veniturile si sa reduca deficitul. Ministrului de Finante i s-a atras atentia pe diverse canale, inclusiv de catre jurnalistii economici specializati (putini buni, dar mai sunt), de catre Consiliul Fiscal, BNR, Comisia Europeana, agentiile de rating, FMI etc De ce sunt supranumiti Ministrii de Finante buni din Romania "Ministrul N-am Bani, Nu sunt bani"? MEDIAFAX: Bun, si Ministrul de Finante a transmis mai departe... Aici nu stiu daca sa va dau dreptate. Adica vreti sa spuneti ca daca Ministrul de Finante i-a informat pe Klaus Iohannis, Ciolacu si Ciuca ca exista riscuri bugetare, ei nu trebuiau sa ia masuri? CRISTIAN SOCOL: Nu asta spun, dar nu m-ati lasat sa termin sau nu m-am facut inteles. In primul rand, spun ca Ministrul de Finante nu trebuie sa se limiteze la a "informa mai departe"... Trebuie sa faca, el este jucatorul principal, el este capitanul in echipa guvernamentala, el avizeaza orice act... despre ce vorbim, suntem luati de prosti? Nu este credibil sa incerci sa te extragi acum, ex post, din echipa ... In al doilea rand, ba da, trebuiau sa ia masuri mai dure decat au luat. Am fost invitat si eu la 3 sedinte ale Coalitiei pe teme fiscal - bugetare. Una, de eficientizare a cheltuielilor si restructurare a alocarilor bugetare... la ceva timp au iesit Legea 296 / 2023 si alte cateva OUG 73,74,78 si 90 / 2023 cumasuri de reducere a cheltuielilor bugetare in vederea incadrarii in tinta de deficit bugetar asumata prin Programul de convergenta. La alte doua sedinte, tot pe reducerea cheltuielilor si pe pachetul fiscal adoptat pe partea de venituri. Oricine poate consulta aceste reglementari si le puteti regasi si in Strategia Fiscal Bugetara, publica si ea pe site ul Ministerului de Finante. MEDIAFAX: Dumneavoastra vorbiti de sfarsitul lui 2023 dar documentele de tip avertizare sunt din 2024. Atunci de ce nu au actionat? De ce spune fostul ministru ca a lasat deficitul la 8,4% din PIB si ca s-a ajuns la 9,3% din PIB si ca s-au cheltuit 8 miliarde lei in ultima saptamana? CRISTIAN SOCOL: Pai s-a actionat si in 2024 pentru controlul cheltuielilor bugetare, problema este eficienta actiunilor. Au fost reglementate si adoptate OUG nr. 46/2024, OUG 107/2024, OUG 112 din 23 septembrie precum si OUG 156 din 30 decembrie 2024 privind unele masuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025. Iar chestiunea ca s-au cheltuit 8 miliarde lei in ultima saptamana este manipulare prin omisiune. Una, nu ne spune pe ce s-au cheltuit - erau datorii de platit si a doua, nu ne spune fostul Ministru ce "zestre" de datorii amanate i-a lasat urmatorului Ministru de Finante. In plus, istoric vorbind, in luna decembrie se platesc facturi si se achita datorii, pe baza retinerilor care se fac in celelalte luni din an. MEDIAFAX: Dar unde au gresit totusi decidentii de s-a ajuns aici? CRISTIAN SOCOL: Sunt mai multe aspecte. Primul aspect este legat de problema structurala a Romaniei. Multi romani vor o tara ca afara, cu servicii publice ca-n vest dar cu venituri ca-n paradis fiscal. Nu merge. Nici Iohannis, nici Ciolacu si nici Ciuca ... dar nici cine va fi in fruntea Guvernului nu poate rezolva problema deficitului daci nu rezolva acest dezechilibru. Nu cheltuielile sunt prea mari in Romania (suntem la coada UE la alocarile pentru sanatate, educatie, cercetare inovare etc) ci veniturile sunt prea mici. La fiecare sedinta la care am participat Marcel Ciolacu a propus impozitul progresiv, taxarea mai puternica a capitalului si a sectoarelor care au castigat excesiv in pandemie si criza energetica. Impozitul progresiv nu a fost acceptat de catre ceilalti, celelalte propuneri au fost implementate partial.... Si promisiunea fostului Ministru al finantelor cu cresterea colectarii reducerea evaziunii s.a. - va aduceti aminte cum a trecut in buget si semnat plus 10 miliarde lei din digitalizarea ANAF... Al doilea aspect, tine de eficienta masurilor luate ... si aici, imi pare rau, tot Ministrul de Finante este piesa principala - pai au fost n masuri de rationalizare a cheltuielilor - cum ai monitorizat? de ce nu le-ai taiat din alocari celor care nu au rationalizat cheltuielile? De ce le-ai aprobat bugetele necuratate? De ce nu ai limitat indemnizatiile CA si ai introdus criterii de performanta? ... Ce criterii de performanta ai impus la ANAF? Cati bani au venit din reducerea evaziunii si din arieratele recuperabile (astea au crescut toate....)? Sunt raspunsuri pe care nu le-am primit public. Al treilea aspect tine de rigiditatea cheltuielilor in an electoral (sa nu uitam ca partidele sunt maximizatoare de voturi ca functie de optimizare) si de cresterea unor cheltuieli care sunt exogen impuse, nu tin de decizii discretionare politice - vezi cresterea confinantarii proiectelor europene, cresterea cheltuielilor de aparare, vezi cresterea contributiei la Pilonul 2 de pensii, cresterea ajutorului ptr Ucraina si Republica Moldova.. etc Un ultim aspect ar fi cel legat de experienta de dezvoltare a altor tari. Ati vazut la multi politicieni intrebarea... Bai dar tarile din UE la care ne uitam cu atata apreciere, cum si-au dezvoltat ele infrastructura, institutiile, serviciile publice etc? De unde au avut bani? Si eu m-am documentat sa pot raspunde la aceasta intrebare. Au avut bani dintr-un sistem fiscal echitabil si stabil (bazat pe impozit progresiv, apropos), au avut bani din fonduri europene si s-a imprumutat. S-au imprumutat la greu. Spania, de exemplu, deficit bugetar 1985 - 10,2% din PIB; 1986 - 6,7%; 1987 - 4,7%; 1993 - 6.7%; 1994 - 6,3%; 1995 - 6.8% din PIB; 2009 - 11,3%; 2010 - 9,5%; 2011 - 9,7% din PIB; 2012 - 11,6% din PIB; 2013 - 7,5% din PIB. Sunt cateva perioade cu deficite mari in care Spania si-a modernizat infrastructura, beneficiind si de fonduri europene. Spania a incalcat regula deficitelor excesive in 19 din ultimii 30 de ani si 41 din ultimii 65 de ani, Franta in 23 din ulimii 30 de ani si 28 din ultimii 65 de ani, Italia 18 din 30 si 40 din 65 de ani, Portugalia 22 din 30 si 48 din ultimii 65 de ani. In Europa Centrala si de Est, Ungaria si Polonia cu 22 din ultimii 30 de ani si 49, respectiv 46 de ani in care s-au incalcat regulile fiscal-bugetare in ultimii 65 de ani. Romania a incalcat regula fiscal-bugetara privind deficitul in 17 din ultimii 30 de ani si 36 din ultimii 65 de ani. Observati ca Romania nu este corigenta clasei, iar marea majoritate a tarilor cu convergenta ridicata au peste 100% din PIB datorie. Totusi, trebuie aici sa fac o remarca - tot eu le=am argumentat ca Romania nu poate si nici nu ii este permis sa se dezvolte pe aceeasi cale. Nu vreau sa detaliez. MEDIAFAX: Si totusi, unde s-a dus cresterea deficitului? Ca exista acuze ca a fost risipa, ca s-au aruncat banii intr-o parte si in alta... CRISTIAN SOCOL: Am scris in analizele publicate la MEDIAFAX. De unde a venit deficitul ? In 2024, ponderea in PIB a veniturilor totale a ramas constanta la 34-34,1% din PIB comparativ cu anul 2023, dar mai mica decat in anul 2022. La Cheltuieli, cresterea acestora cu 2,7-2,9 pp din PIB vine din: a) investitii interne, din buget, mai mari cu 1,8pp de PIB b) 1pp din salarii mai mari in sectorul bugetar; c) 1pp din reforma si indexarea pensiilor; d) 0,4pp din dobanzi (dobanzi la imprumuturile din urma plus cresterea de dobanzi din cauza contagiunii determinate de razboiul din Ucraina). Avem in vedere aici un nivel de fonduri europene cu 1,5pp din PIB mai mic in 2024 fata de anul anterior, suma care nu a intrat simetric nici la cheltuieli nici la venituri. Anul 2023 a fost ultimul an de absorbtie de fonduri europene din perioada de programare 2014-2020 (regula n+3), iar anul 2024 semnifica reducerea la inceput de nou interval de exercitiu multianual. Este ceva obisnuit. Cresterea deficitului arata: (i) un efort de investire intern masiv (plus 1,8pp din resurse interne), s-a ajuns la investitii publice de 120 miliarde lei, dublu fata de perioada 2020-2021, (ii) reforma echitabila si indexarea pensiilor jalon PNRR (plus 1pp), (iii) salarii mai mari in sectorul public, mai ales la profesori, personalul din sanatate si cel din aparare, ordine publica si siguranta nationala dar si ptr restul bugetarilor(+1pp) (iv) dobanzi in crestere, mai ales din contagiunea negativa a razboiului din Ucraina (dobanzile au crescut semnficativ dupa martie 2022 in Polonia, Ungaria, Romania, Slovacia etc) (+0,4pp). Ce este clar este ca deficitul bugetar trebuie redus gradual, conform angajamentelor luate in Planul National Bugetar Structural 2025-2031 angajat cu Comisia Europeana. Totusi, planul propus acum nu respecta ce s-a convenit in grupurile de lucru, este un plan inechitabil, cu povara aproape exclusiva pe cei cu venituri mici si medii. Voi detalia cu argumente intr-o viitoare analiza MEDIAFAX.