Economic

Raportul asupra inflatiei februarie 2026, prezentat miercuri de Mugur Isarescu, a fost realizat in baza informatiilor disponibile pana la data de 4 februarie, cand a fost finalizat, supus apoi Comitetului de politica monetara si ieri aprobat marti de Consiliul de Administratie al Bancii Nationale "Va reamintesc un principiu esential al prognozelor noastre, si anume faptul ca masurile de natura administrativa, politice, economice si asa mai departe, relevante pentru evolutia inflatiei, sunt luate in considerare la realizarea prognozelor BNR numai si numai daca sunt masuri adoptate. Deci, chiar daca discutam despre posibilitatea unor masuri, nu le introducem in prognoza pana cand nu sunt adoptate", a declarat Mugur Isarescu. Guvernatorul BNR a mentionat generic masurile privind gazele naturale, anuntate prin declaratii de presa si, de marti seara, printr-un proiect de ordonanta de urgenta. "Exemplu cel mai recent sunt discutiile privind ce se va intampla la sfarsitul lui martie cu preturile la gaze, cu plafonarea preturilor la gaz, nu le-am introdus. De aceea si apare in prognoza o usoara crestere a preturilor in aprilie. Daca masurile anuntate vor fi adoptate oficial printr-un document, calculam si revenim asupra prognozei", a subliniat Mugur Isarescu. In plus, guvernatorul BNR a raspuns unor postrari recente conform carora Banca Nationala, in urma cu un an, in februarie 2025, a prognozat pentru decembrie 2025 o inflatie de 3,8% inflatie si a iesit aproape 10%. "Deci nu am introdus in februarie anul precedent pachetul de masuri fiscale. Nici nu stiam care va fi. Atunci, in februarie, daca va mai aduceti aminte, in afara de situatia politica complicata pe care am trait-o cu totii, se discutam mai multe pachete de masuri fiscale, inclusiv introducerea cotei progresive, care n-ar fi avut aceleasi impact asupra inflatiei. Deci, n-aveam cum sa introducem atunci un pachet pe care nu-l cunoastem. Nu stiam nici cat si pana unde sa va fi liberalizat pretul la energie electrica, dar imediat ce masurile au fost adoptate, iulie-august, am revizuit prognoza si ne-am apropiat foarte mult de ceea ce pana la urma s-a intamplat in decembrie anul trecut. Voi reveni asupra acestei chestiuni pentru ca este importanta in conditiile in care avem incertitudine", a precizat guvernatorul bancii centrale. Ce a contribuit cel mai mult la inflatie "Sunt mai multi factori care au actionat si actioneaza in sensul diminuarii treptate a inflatiei. In principal restrangerea cererii de consum e dureroasa, dar din punct de vedere al inflatiei este un fenomen care as putea la temperarea cresterilor de pret. In ceea ce priveste impactul opus, influente inflationiste vin mai ales pe filiera importurilor unor bunuri nealimentare", a declarat Mugur Isarescu. Astfel, daca inflatia era in jur de 4%, a ajuns 8, 9% imediat in iulie-septembrie. [caption id="attachment_23688950" align="aligncenter" width="1171"] Sursa: BNR[/caption] "Cel mai mare impact si mai mare influenta de doua puncte procentuale a fost datorita liberalizarii pietei energiei", a spus guvernatorul BNR. "Observam, pe rosu, sare in ochi energie electrica si gazele naturale: aproape tot saltul inflatiei incepand cu vara lui 2025 vine din energie si gaze naturale, aproape tot, pentru ca mai sunt si TVA-ul si accizele", a spus guvernatorul BNR, aratand ca influente dezinflationiste, de exemplu la legume, fructele si oua, n-au putut sa compenseze decat partial Prognoza fata de trecutul raport de inflatie, arata o usoara crestere in trimestrul doi din preturile la gaze, dar aceasta ar putea fi diminuata prin masurile Guvernului, a spus guvernatorul BNR. "Nu stim in ce masura sau care va fi pachetul de masuri pe care le va adopta Guvernul. Stim, au spus si premierul, a spus si ministrul Energiei, pregatim un program foarte tare, dar noi respectam principiu pe care l-am spus: introducem in prognoza numai ceea ce este oficial, sub forma unui document legal aprobat. Si atunci, daca se prelungeste plafonarea la gaze, probabil ca curba se suprapune peste cea albastra, curba rosi, si urmeaza, hai sa folosesc si eu un cuvant care am vazut ca place, dar il folosesc in sens pozitiv: urmeaza o prabusire, la o prabusire a inflatiei, va duce pur si simplu in cateva luni spre 3% de la 9%. Este o corectie", a subliniat guvernatorul BNR. Schema propusa de Ministerul Energiei, aflata in transparenta decizionala, prevede o iesire treptata din schema de plafonare si, conform unei analize, ar insemna scaderi de pana la 23% a preturilor la gaze pentru gospodarii, dar o crestere de 25% pentru consumatorii non casnici. Care e solutia pentru cresterea economica Cu acesta ocazie Mugur Isarescu a detaliat contextul decizie de pastrare a ratei dobanzii de politica monetara, subliniind atitudinea pozitiva, nu optimista in privinta evolutiilor viitoare. "Am pastrat rata de politica monetara, n-am mai inasprit-o, nu am nici redus, ca asta mai trebuia, sa transmitem un semnal ca inflatia nu conteaza. Nu poate sa faca asa ceva. Banca centrala ne asuma si anumite critici pe care le citim. Da, dar credem ca impactul, cel putin pana acum, a fost unul pozitiv, in sensul ca avem o recesiune tehnica, doua trimestre de scadere a PIB-ului. Ca sa fac o paranteza usor rautacioasa peste tot in lume sa revizuieste PIB-ul, se mai poate reveni si la noi inca o data, inclusiv cel din decembrie, dar a meditat recesiunea anuala cu aceasta orientare. Deci, in anul care s-a trecut am avut totusi crestere economica moderata fata cea din 2024, 0,6%, fata de 0,9%, dar am evitat recesiunea pentru intreg anul", a precizar guvernatorul bancii centrale. Potrivit lui Mugur Isarescu, investitiile publice din fonduri europene sunt esentiale pentru avansul economic. "Speram ca prin aceasta abordare si in baza investitiilor publice, ele sunt singurele care pot sa dea crestere economica, sa nu dea inflatie si dezechilibre externe - vom face acelasi lucru si in 2024. Nu este o situatie usoara, este o situatie fragila, sa zic, mergem pe o gheata destul de subtire, dar speram sa reusim", a declarat Mugur Isarescu. "Reamintesc ca economia are multa psihologie, nu peste toata lumea si economie comportamentala. Daca tot vorbim in cuvinte tari, prabusiri si asa mai departe, asta influenteaza si economia. Noi incercam sa fim mai temperati aici, la Banca Nationala. Nu suntem optimisti, incercam sa fim pozitivi, in sensul sa mai calmam din mesajele acestea usor alarmiste", a subiniat guvernatorul BNR. "Doua precizari la investitii le publice. In general, daca te uiti la volumul cifrelor, consumul e de cateva ori mai mare, volumul total, decat investitiile si cu atat mai mult decat investitiile publice. Deci o compensare nu se poate face oricum. Ar trebui ca o crestere a investitiilor publice sa fie de double digit (cu doua cifre - eng.), sa fie cu cifre mari ca sa poata sa compenseze caderea consumului. A doua chestiune: investitiile publice nu toate au efect multiplicator si se vad intr-o perioada mai indelungata de timp, pe cand caderea consumului se observa imediat in evolutia PIB-ului", a detaliat Mugur Isarescu. Conferinta integrala a guvernatorului BNR Cifrele BNR Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC - indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a urcat in decembrie 2025 la 8,6 la suta, de la 5,5 la suta in decembrie 2024. Rata medie anuala a inflatiei IPC s a marit la 7,3 la suta in decembrie 2025, de la 5,6 la suta in decembrie 2024, iar rata medie anuala a inflatiei calculata pe baza IAPC a crescut la 6,8 la suta in decembrie 2025, de la 5,8 la suta in decembrie 2024. In ianuarie 2026, rata anuala a inflatiei s-a redus marginal, la 9,62 la suta, in conditiile in care scaderile de dinamica consemnate in aceasta luna pe segmentele energie si combustibili au fost contrabalansate in buna masura ca impact de accelerarea cresterii preturilor administrate si a preturilor LFO, iar rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat s-a mentinut la 8,5 la suta. Potrivit datelor preliminare, activitatea economica s-a comprimat in trimestrul IV 2025 cu 1,9 la suta, dupa ce a scazut cu 0,1 la suta in trimestrul III (variatie trimestriala), in timp ce dinamica sa anuala s-a redus la 0,1 la suta in trimestrul IV 2025, dupa ce s-a marit la 1,7 la suta in trimestrul anterior. Pe ansamblul anului 2025, economia si-a incetinit astfel cresterea la 0,6 la suta, de la 0,9 la suta in 2024. "Potrivit prognozei din Raport, rata anuala a inflatiei isi va prelungi scaderea lenta in trimestrul I 2026, iar in trimestrul urmator va consemna o crestere, pe fondul influentelor decurgand din efecte de baza, precum si din evolutia cotatiilor unor marfuri si din eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimente de baza, ce se suprapun efectelor directe generate in trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a pretului la energia electrica si de majorarea cotelor de TVA si a accizelor", arata BNR. Conform documentului citate, rata anuala a inflatiei va cunoaste insa o corectie descendenta abrupta in trimestrul III 2026, odata cu epuizarea efectelor directe ale celor doua socuri semnificative pe partea ofertei, pentru ca apoi sa descreasca gradual, coborand de la mijlocul semestrului I 2027 in interiorul intervalului tintei, in conditiile intensificarii presiunilor dezinflationiste ale factorilor fundamentali, indeosebi a celor din partea deficitului de cerere agregata; acesta este anticipat sa creasca pana la finele anului curent, pe fondul progresului corectiei bugetare, atingand valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.