Politic-Social

In noaptea de sambata spre duminica, Romania trece la ora de iarna. Ceasurile se dau inapoi cu o ora, iar ziua de duminica va avea 25 de ore. Practica a aparut in timpul Primului Razboi Mondial, cand Germania cauta solutii pentru a economisi carbune, dar efectele schimbarii orei asupra organismului uman sunt mult mai complexe decat simpla castigare a unei ore de somn. Ora de iarna si mitul agricultorilor Se crede ca schimbarea orei a fost introdusa pentru agricultori, dar adevarul este altul. Fermierii isi organizeaza munca in functie de soare, nu de ceas. Schimbarea orei nu modifica durata zilei si nu aduce mai multa lumina naturala, ci schimba orele indicate de ceas pentru rasarit si apus. De aceea, multi agricultori s-au opus acestei masuri inca de la inceput. In Statele Unite, in timpul Primului Razboi Mondial, acestia au dus o adevarata lupta impotriva schimbarii orei, pe care o considerau o impunere a oraselor asupra satelor. Paradoxal, agricultorii au ramas asociati cu o masura pe care multi dintre ei o detestau. Gluma lui Benjamin Franklin Benjamin Franklin este adesea prezentat drept inventatorul orei de vara. In 1784, pe cand era ambasadorul Americii in Franta, a trimis o scrisoare anonima unui ziar parizian. El le propunea parizienilor sa se trezeasca mult mai devreme, pentru a nu mai consuma atat de multe lumanari seara. Printre solutiile sugerate pentru a-i trezi se numarau chiar salvele de tun. Era o satira, iar cititorii vremii au inteles-o ca atare. Vanatorul de insecte si schimbarea orei in timpul razboiului Prima propunere serioasa a venit in 1895 de la un specialist care studia insecte din Noua Zeelanda, George Vernon Hudson. Acesta isi dorea mai multa lumina seara pentru a putea cauta insecte. In 1907, constructorul britanic William Willett a sustinut, la randul sau, ideea mutarii ceasurilor pentru a avea mai mult timp pentru activitatile in aer liber. Niciunul nu a fost ascultat la momentul respectiv. Ideea a devenit realitate abia in 1916, in plin razboi. Germania si Austria au fost primele care au mutat ceasurile, in incercarea de a economisi carbune. Scopul principal era reducerea consumului de energie pentru iluminat si folosirea resurselor disponibile in sprijinul industriei de razboi. In Romania, ora de vara a fost introdusa in 1932. Alternanta dintre ora de vara si ora de iarna a devenit, in timp, o practica adoptata de numeroase state. Cum au ajuns bomboanele de Halloween in istoria schimbarii orei Schimbarea orei a devenit ulterior o chestiune politica si economica. In anii '80, in Statele Unite, o coalitie din care faceau parte si producatorii de dulciuri a cerut Congresului sa prelungeasca perioada orei de vara pana dupa Halloween. Argumentul era ca o ora suplimentara de lumina ar fi mai sigura pentru copiii care merg din casa in casa pentru a primi bomboane. In 1986, sub Ronald Reagan, perioada orei de vara a fost extinsa la sapte luni. Asociatia producatorilor de dulciuri a declarat ulterior pentru The New York Times ca investise doar 200 de dolari in campanie. Ora de iarna si economia de energie: un adevar pe jumatate Schimbarea orei a fost introdusa pentru a reduce consumul de energie destinat iluminatului artificial. In perioada in care iluminatul reprezenta o parte importanta a consumului, efectele puteau fi vizibile. Totusi, economia de energie nu depinde doar de becuri. Schimbarea orei modifica distributia consumului de-a lungul zilei, inclusiv momentele in care sunt folosite iluminatul public si aparatele din locuinte. Astazi, odata cu utilizarea pe scara larga a aerului conditionat si a aparatelor electronice, calculul este mai complicat. Comisia Europeana considera ca economiile de energie sunt marginale, acesta fiind unul dintre motivele pentru care a propus renuntarea la schimbarea sezoniera a orei. Ce efecte are schimbarea orei asupra organismului Trecerea la ora de iarna inseamna ca ceasurile sunt date inapoi cu o ora, iar oamenii pot dormi teoretic cu o ora mai mult. Totusi, modificarea programului poate influenta temporar ritmul circadian, adica mecanismul biologic care regleaza somnul si starea de veghe. Oboseala si dificultatile de concentrare pot aparea in zilele de dupa schimbarea orei, desi multe persoane se adapteaza relativ repede. Mai multe studii au asociat schimbarile sezoniere ale orei cu variatii ale riscului de accidente rutiere, infarcturi si accidente vasculare. O relatie directa de cauza si efect este insa greu de demonstrat in toate aceste cazuri. Paradoxal, nici mentinerea permanenta a orei de vara nu este considerata o solutie ideala de toti specialistii. Aceasta ar putea crea, in special iarna, o diferenta mai mare intre ceasul biologic si programul social, deoarece rasaritul ar avea loc mai tarziu dupa ora oficiala. Ce tari nu schimba ora Schimbarea sezoniera a orei nu este o regula universala. Multe tari nu o aplica deloc, in special cele din apropierea Ecuatorului, unde durata zilei variaza foarte putin de-a lungul anului. Nici mari puteri precum China, Japonia sau Rusia nu mai schimba ceasurile in functie de anotimp. Cand trece Romania la ora de iarna In noaptea de sambata spre duminica, 25 octombrie, ceasurile se dau inapoi cu o ora: ora 4:00 devine ora 3:00. Astfel, ziua de duminica va avea 25 de ore. Uniunea Europeana nu a renuntat la schimbarea sezoniera a orei. Parlamentul European a votat abolirea acestei practici in 2019, insa propunerea este blocata de atunci in Consiliu. Statele membre nu au ajuns la un acord privind ora care ar trebui pastrata permanent: unele tari din nord prefera ora de iarna, in timp ce statele mediteraneene tind sa favorizeze ora de vara. Comisia Europeana a publicat deja calendarul schimbarilor de ora pana in 2031.