Economic

Viitorul hranei pentru omenire este stans legat de soarta insectelor, iar acestea, esentiale pentru fragilul echilibru al planetei, nu pot supravietui decat prin actiuni rapide si transformari profunde in felul in care este cultivat pamantul si protejat mediul. Fara o schimbare reala a practicilor agricole si a politicilor ecologice, viitorul lor si al nostru raman incerte, a relatat miercuri Le Monde. Philippe Grandcolas, ecolog si sistematician, specialist in biologia evolutiva a insectelor si director adjunct stiintific al Institutului CNRS de Ecologie si Mediu, a atras atentia asupra unui fenomen alarmant: scaderea rapida a populatiilor de insecte. Studiile recente arata reduceri de pana la 80% in Europa ultimelor doua decenii, iar cele mai recente date, din Regatul Unit, releva o scadere dramatica, cu 63% intre anii 2021 si 2024: "Aceste cifre sunt inspaimantatoare. Asistam la o prabusire tacuta a biodiversitatii, tot mai bine documentata de oamenii de stiinta. Daca vegetatia ar muri in picioare peste tot, am fi cu totii in stare de soc! Dar scaderea populatiilor de insecte, desi la fel de dramatica, nu atrage atentia asa cum ar merita." Insectele joaca un rol esential in functionarea ecosistemelor. Ele sunt responsabile pentru polenizarea a trei sferturi dintre plantele cu flori si pentru degradarea materiei organice in soluri. In lipsa acestora, productia agricola poate suferi pierderi importante: "Pierderile de productivitate cauzate de lipsa polenizatorilor variaza intre 5% si 80%, in functie de cultura. Insectele degradeaza materia organica in solurile forestiere sau in alte tipuri de sol si limiteaza populatiile altor insecte. Si, in cele din urma, sunt hrana esentiala pentru numeroase vertebrate, pasari, pesti, de care depindem si noi". Fara insecte, toate ecosistemele intra in declin Ecologul a avertizat ca, fara aceste mici creaturi, ecosistemele intra in declin, cu consecinte in lant. El a oferit exemplul Australiei, unde balegarul vacilor a fost lasat sa se acumuleze in pajistile ramase fara insecte pentru reciclarea acestuia. Ulterior, a fost nevoie de investitii masive pentru a adauga specii de gandaci de balegar, adusi din alte parti ale lumii. "Fara insecte, ecosistemele, inclusiv cele productive, intra in declin. Chiar si culturile agricole conventionale, cum ar fi rapita, pierd pana la 30% din productivitatea lor din cauza lipsei polenizatorilor.", a precizat specialistul francez. In ceea ce priveste agricultura industriala, el a facut un apel pentru schimbarea urgenta a modelului de productie, explicand ca aceleasi culturi, fara diversitate, favorizeaza proliferarea insectelor daunatoare. Aceasta este o lege ecologica fundamentala, ignorata de agricultori, iar efectele sunt comparabile cu adunarea pacientilor contagiosi intr-o singura sala de spital: "Este urgenta schimbarea modelului agricol". Situatia poate fi reversibila partial, dar intr-un timp indelungat La prima vedere, un colaps al populatiilor de insecte pare sa fie in contradictie cu dificultatea de a controla daunatorii culturilor. Concluzia cercetatorilor este alta: "Cream agrosisteme lipsite de viata, un fel de hidroponie [cultura a plantelor pe substraturi inerte] in camp deschis, favorizand culturi care nu sunt polenizate de insecte si care sunt poluate: cereale pentru export sau hrana animala, sfecla pentru biocombustibili, ba chiar alune pentru creme de tartinat daunatoare sanatatii copiilor. Si toate acestea in detrimentul altor culturi alimentare de baza, al habitatelor naturale si al populatiilor locale". Situatia poate fi partial reversibila, daca oamenii opresc presiunile chimice pe care le pun asupra mediului, dar intr-un interval de cateva decenii: "Sunt doua mari obstacole: pesticidele nu dispar spontan, moleculele lor pot ramane mult timp in mediu, chiar sub forma de produse degradate, si vor continua sa aiba un efect pe termen lung. Al doilea obstacol sunt schimbarile climei, care dauneaza grav multor insecte".