Politic-Social

Pentru prima data, Romania depaseste pragul de 50% in ceea ce priveste elevii care nu ating nivelul 2 la Matematica, considerat de OCDE nivelul minim de competenta pentru aceasta disciplina. Doar 48% dintre elevii romani au atins cel putin nivelul 2 la Matematica, fata de o medie de 65% in statele OCDE. In consecinta, 52% se situeaza sub acest prag. Situatia este considerabil mai slaba decat media organizatiei si indica faptul ca mai mult de jumatate dintre adolescentii de 15 ani intampina dificultati atunci cand trebuie sa foloseasca matematica in situatii practice relativ simple. La nivelul 2, elevul trebuie sa poata, intre altele, sa recunoasca modul in care o situatie simpla poate fi reprezentata matematic, sa compare variante sau sa efectueze operatiuni precum conversia unor preturi intr-o alta moneda. In dezbaterea publica, elevii situati sub nivelul 2 sunt frecvent inclusi in categoria celor afectati de "analfabetism functional". OCDE nu foloseste insa acest termen ca denumire oficiala a categoriei: indicatorul masoara elevii care nu ating nivelul minim de competenta. Aproape jumatate dintre elevi sunt sub nivelul minim si la Citire O deteriorare si mai accentuata fata de editia precedenta apare la Citire. Doar 52% dintre elevii romani ating cel putin nivelul 2, in conditiile in care media OCDE este de 69%. Asta inseamna ca 48% dintre adolescentii romani testati nu ating nivelul minim de competenta la Citire. La acest nivel, un elev trebuie sa poata identifica ideea principala a unui text de lungime moderata, sa gaseasca informatii pe baza unor criterii explicite si sa reflecteze asupra scopului sau formei unui text atunci cand i se solicita acest lucru. Diferenta fata de media OCDE este de 17 puncte procentuale. Problema este cu atat mai importanta cu cat OCDE avertizeaza ca, la nivel international, Citirea a fost domeniul cu cea mai puternica deteriorare. Intre 2015 si 2025, scorurile medii la Citire au scazut cu 28 de puncte in tarile OCDE, iar organizatia atrage atentia inclusiv asupra dificultatilor elevilor de a evalua informatiile, de a conecta surse diferite si de a gandi critic in raport cu ceea ce citesc. Si la Stiinte, aproape jumatate dintre elevii romani sunt sub prag In Romania, 54% dintre elevi au reusit sa atinga cel putin nivelul 2, comparativ cu 74% in medie in statele OCDE. Prin urmare, 46% dintre elevii romani sunt sub nivelul minim la Stiinte. Un elev care atinge nivelul 2 poate, cel putin, sa identifice explicatia corecta pentru fenomene stiintifice familiare si sa foloseasca informatiile disponibile pentru a decide, in cazuri simple, daca o concluzie este sustinuta de date. Diferenta dintre Romania si media OCDE ajunge astfel la 20 de puncte procentuale in privinta elevilor care ating competentele minime. Romania, mai rau decat in 2022 la ponderea elevilor sub nivelul minim Comparatia cu PISA 2022 arata o crestere a ponderii elevilor cu rezultate sub nivelul 2 in toate cele trei domenii. In 2022, rezultatele pentru Romania erau: Matematica: 48,6% dintre elevi sub nivelul 2; Citire: 41,7%; Stiinte: 44%. Comparativ cu 2015, ponderea elevilor aflati sub nivelul 2 a crescut in Romania cu 12 puncte procentuale la Matematica, noua puncte la Citire si sapte puncte la Stiinte. Foarte putini elevi romani ajung la nivelurile de performanta ridicata Problema sistemului romanesc nu este doar numarul mare al elevilor aflati sub nivelul minim. Romania are si o proportie redusa a elevilor care ajung la nivelurile cele mai ridicate ale evaluarii. La Matematica, numai 4% dintre elevii romani sunt performeri de nivel 5 sau 6, comparativ cu 8% in media OCDE. La Stiinte, proportia este de 2%, fata de 7% in OCDE. La Citire, numai 1% dintre elevii romani ajung la nivelul 5 sau mai sus, comparativ cu 6% in statele OCDE. La nivelurile superioare, elevii sunt capabili sa rezolve probleme complexe, sa lucreze cu concepte abstracte, sa diferentieze informatii si opinii si sa aplice autonom cunostintele in situatii nefamiliare. Un decalaj urias intre elevii avantajati si cei dezavantajati Datele PISA 2025 scot din nou in evidenta una dintre problemele structurale ale educatiei romanesti: influenta foarte mare a mediului socio-economic asupra performantei scolare. Elevii romani aflati in sfertul cel mai avantajat din punct de vedere socio-economic au obtinut la Stiinte un scor cu 122 de puncte mai mare decat elevii din sfertul cel mai dezavantajat. In media OCDE, diferenta este de 85 de puncte. Mai mult, statutul economic, social si cultural explica 22% din variatia performantelor la Stiinte in Romania, aproape dublu fata de media OCDE, de 12%. OCDE constata si ca intre 2015 si 2025 decalajul de performanta dintre elevii avantajati si cei dezavantajati s-a marit in Romania. Performantele elevilor dezavantajati au scazut, in timp ce rezultatele celor avantajati au ramas stabile. 57% dintre elevi, sub pragul de referinta la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale PISA 2025 a introdus si o evaluare dedicata "Invatarii in lumea digitala", care masoara capacitatea elevilor de a construi cunostinte si de a rezolva probleme cu ajutorul instrumentelor computationale. Pentru acest domeniu, nivelul de referinta este nivelul 3, nu nivelul 2 utilizat la Matematica, Citire si Stiinte. 57% dintre elevii romani se situeaza sub acest prag, potrivit rezultatelor PISA 2025. OCDE precizeaza ca Romania are un scor mediu la rezolvarea computationala a problemelor inferior mediei organizatiei. Evaluarea urmareste inclusiv capacitatea elevilor de a folosi modele si simulari, de a realiza experimente, de a analiza date si de a utiliza instrumente digitale pentru gasirea unei solutii. Patru din zece elevi romani folosesc saptamanal inteligenta artificiala pentru a invata PISA 2025 ofera si una dintre cele mai ample imagini de pana acum asupra utilizarii inteligentei artificiale de catre adolescenti. In Romania, 40% dintre elevii de 15 ani spun ca folosesc chatboti AI pentru a invata cel putin o data pe saptamana, comparativ cu 46% in media OCDE. 33% utilizeaza AI pentru o documentare preliminara asupra unui subiect, 31% pentru a rezuma texte pe care trebuie sa le citeasca si 33% pentru redactarea unor texte destinate temelor. Doar 9% spun ca nu folosesc niciodata sau aproape niciodata chatboti AI pentru activitatile scolare analizate de PISA. Datele internationale arata insa o relatie complicata intre utilizarea AI si rezultate. OCDE constata ca elevii care folosesc inteligenta artificiala pentru anumite sarcini scolare, precum rezumarea, redactarea sau documentarea, tind sa aiba rezultate mai slabe la Stiinte decat cei care nu folosesc AI in aceste moduri. Organizatia atrage insa atentia ca asocierea nu demonstreaza automat o relatie de cauzalitate. Dispozitivele digitale ii distrag pe aproape trei din zece elevi In Romania, 29% dintre elevi spun ca in majoritatea sau in toate orele de Stiinte colegii sunt distrasi de folosirea dispozitivelor digitale, procent apropiat de media OCDE, de 28%. Efectul asociat performantei este insa mai puternic in Romania: elevii care declara aceasta distragere obtin in medie cu 18 puncte mai putin la Stiinte decat cei care nu raporteaza problema, dupa luarea in calcul a profilului socio-economic. In paralel, interdictiile privind telefoanele mobile au devenit mult mai raspandite. 49% dintre elevii romani sunt in scoli unde directorii declara ca utilizarea telefoanelor mobile este interzisa in incinta unitatii, comparativ cu numai 22% in 2022. O treime dintre elevi au lipsit cel putin o zi de la scoala inaintea testului PISA indica si probleme importante legate de participarea la cursuri. In cele doua saptamani dinaintea testarii: 33% dintre elevii romani au spus ca au lipsit cel putin o zi intreaga de la scoala, fata de 22% in media OCDE. 39% au lipsit de la cel putin o ora de curs, comparativ cu 24% in OCDE. Iar 65% au declarat ca au intarziat la scoala cel putin o data, fata de o medie OCDE de 50%. Interesant este ca absenteismul raportat este mai redus decat in 2022, cand 46% dintre elevii romani declarau ca lipsisera cel putin o zi si 60% ca sarisera cel putin o ora de curs. Ce masoara, de fapt, PISA PISA - Programme for International Student Assessment - nu verifica in primul rand cat de bine au memorat elevii materia predata in programa scolara. Evaluarea OCDE urmareste capacitatea tinerilor de 15 ani de a folosi ceea ce au invatat pentru a rezolva probleme si situatii apropiate de viata reala. Testarea analizeaza competentele la Stiinte, Matematica si Citire, iar PISA 2025 a inclus si domeniul "Invatarea in lumea digitala". La nivel international, peste 760.000 de elevi din 91 de tari si economii au sustinut testarea, reprezentand aproximativ 33 de milioane de tineri de 15 ani. PISA 2025 a avut Stiintele drept domeniu principal. Cati elevi romani au participat la PISA 2025 Inainte de testare, Ministerul Educatiei anunta selectarea unui esantion de 10.362 de elevi de 15 ani din 321 de unitati de invatamant, din mediul urban si rural. Dintre acestia, 1.477 invatau in limba maghiara. Fisa finala publicata de OCDE precizeaza ca 7.725 de elevi din 322 de scoli au completat evaluarea, esantionul reprezentand aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani, respectiv circa 76% din populatia acestei categorii de varsta din Romania. Romania a participat in premiera si la evaluarea competentelor de limba engleza. Rezultatele pentru aceasta componenta vor fi publicate in 2027. Rezultatele PISA 2025 sunt prezentate marti si in cadrul unui eveniment organizat de Ministerul Educatiei si Cercetarii si Institutul de Stiinte ale Educatiei la Biblioteca Centrala Universitara "Carol I" din Bucuresti. La eveniment participa ministrul interimar al Educatiei, Mihai Dimian, reprezentanti ai ministerului si experti in educatie, iar directorul pentru Educatie si Competente al OCDE, Andreas Schleicher, transmite un mesaj video.