Cultura si divertisment

Acesti verisori umani preistoric, neandertalienii si denisovanii, au trait alaturi de stramosii nostri timpurii Homo sapiens.

Ei s-au amestecat si au avut copii. Asa ca o parte din ei nu a disparut niciodata. Ei traiesc in genele noastre. Si stiinta incepe sa dezvaluie cat de mult ne modeleaza.

,,Acum purtam mostenirile genetice si invatam ce inseamna asta pentru corpurile si sanatatea noastra", a spus Mary Prendergast, un arheolog de la Universitatea Rice.

In ultimele cateva luni, cercetatorii au dat vina pe ADN-ul neandertalian pentru ca multi oameni au afectiuni si defecte, de la forma nasului la alte trasaturi considerate neatractive.

Ei au introdus chiar o gena ADN de neandertalieni si denisovani in soareci pentru a investiga efectele sale asupra noilor nascuti si au descoperit ca s-au nascut cu capete mai mari si cu coaste suplimentare.

Dr. Hugo Zeberg de la Institutul Karolinska din Suedia a spus ca noile tehnologii, cercetarile si colaborarile ii ajuta pe oamenii de stiinta sa inceapa sa raspunda la intrebarile de baza, precum ,,Cine suntem? De unde am venit?"

Si raspunsurile indica o realitate profunda: Avem mult mai multe in comun cu verisorii nostri disparuti decat am crezut vreodata.

Pana de curand, mostenirea genetica de la alte specii era invizibila, deoarece oamenii de stiinta erau limitati la ceea ce puteau extrage din forma si dimensiunea oaselor. Dar a existat un flux constant de descoperiri din ADN-ul antic, un domeniu de studiu initiat de laureatul Premiului Nobel Svante Paabo, care a reconstituit pentru prima data un genom neandertalian.

Progresele in gasirea si interpretarea ADN-ului antic le-au permis sa vada schimbarile genetice in timp pentru ca speciile respective sa se adapteze mai bine la mediu.

Cercetarile arata ca unele populatii africane nu au aproape niciun ADN neandertalian, in timp ce populatiile europene sau asiatice au 1% pana la 2%.

ADN-ul denisovan este greu de detectat in majoritatea partilor lumii, dar reprezinta 4% pana la 6% din ADN-ul oamenilor din Melanezia, care se intinde de la Noua Guinee pana la Insulele Fiji, potrivit El Pais .

Desi au trait doar 100.000 de neandertalieni,,,jumatate din genomul neandertalian este inca in jur, printre oamenii moderni", a spus Zeberg, care colaboreaza indeaproape cu Paabo.

ADN-ul neandertalian a fost legat de boli autoimune, cum ar fi boala Graves si artrita reumatoida.

Cand Homo sapiens a iesit din Africa, nu avea imunitate la bolile din Europa si Asia, dar neandertalienii si denisovanii care traiau deja de zeci de mii de ani erau rezistenti.

,,Prin incrucisarea cu ei, am obtinut o solutie rapida pentru sistemele noastre imunitare, ceea ce a fost o veste buna acum 50.000 de ani", a spus Chris Stringer, un cercetator al evolutiei umane de la Muzeul de Istorie Naturala din Londra.

,,Pentru unii oameni, sistemele imunitare sunt hipersensibile si uneori se intorc impotriva lor", explica cercetatorul cauza pentru care multi oameni aparent sanatosi din emisfera nordica au murit inexplicabil de la COVID-19.

In mod similar, un gen asociat cu coagularea sangelui considerat a fi transmis de neandertalieni in Eurasia ar fi putut fi util in ,,lumea dura si agitata a Pleistocenului".