Zf 24

In timp ce Germania comemoreaza 80 de ani de la prabusirea regimului nazist, presedintele Frank-Walter Steinmeier trage un semnal de alarma grav: "Vechea fantoma a raului" renaste prin ascensiunea populismului de extrema dreapta. Vizata direct: Alternativa pentru Germania (AfD), formatiune proaspat clasificata oficial ca organizatie extremista de catre serviciile interne de informatii.

Potrivit Financial Times, clasificarea AfD ca extremista a reaprins dezbaterea exploziva privind posibila interzicere a partidului, care a obtinut un rezultat istoric - locul al doilea - la alegerile parlamentare din februarie. Acum, o decizie de o greutate istorica sta pe umerii noului cancelar Friedrich Merz.

"Ia aceasta chestiune foarte in serios", a declarat pentru Financial Times un aliat apropiat al cancelarului. Merz insusi a afirmat anterior ca AfD doreste sa "anihileze CDU" - partidul sau - si sa "submineze fundatiile democratiei noastre", avertizand ca "un singur 1933 a fost suficient pentru Germania".

Totusi, Merz ramane rezervat in privinta unei interdictii: "Nu poti interzice 10 milioane de alegatori", a spus el, promitand ca orice actiune va fi luata "doar dupa cea mai atenta examinare".

Desi partidele traditionale recunosc pericolul reprezentat de AfD, parerile sunt impartite asupra cererii unei interdictii constitutionale. Deputatul CDU Tilman Kuban sustine o actiune ferma: "Democratiile care se respecta trebuie sa se apere cu instrumentele prevazute de constitutie".

Dar vocile precum Kuban sunt in minoritate in cadrul conservatorilor. Liderul CSU, Markus Soder, a respins ideea unei interdictii, spunand ca AfD "nu va fi infranta prin plansete, ci prin politici reale si eficiente".

Nici opinia publica nu este unitara: potrivit unui sondaj recent realizat de INSA, doar putin peste 50% dintre germani sprijina interzicerea AfD.

Constitutia Germaniei postbelice ofera mecanisme clare pentru interzicerea partidelor care ameninta ordinea democratica - o mostenire directa a lectiilor celui de-al Treilea Reich. Totusi, doar doua partide au fost interzise cu succes in ultimele opt decenii: Partidul Socialist al Reichului (1952) si Partidul Comunist (1956).

In doua tentative recente (2003 si 2017) de a interzice partidul neonazist NPD, Curtea Constitutionala a refuzat, argumentand ca formatiunea era prea marginala pentru a constitui o amenintare reala. Paradoxul actual: AfD ar putea fi prea mare pentru a fi interzisa. Cu 21% din voturi in februarie si chiar mai mult in sondajele recente - unele plasand-o peste CDU - situatia este fara precedent.

"Este foarte dificil sa folosesti interdictiile legale impotriva partidelor populiste din Europa zilelor noastre," explica Angela Bourne, profesoara de politica europeana la Universitatea Roskilde din Danemarca. "Sunt alesi in mod democratic, de milioane de oameni. E aproape imposibil de justificat, chiar daca valorile lor contrazic ordinea democratica."

Pentru ca AfD sa fie interzisa, guvernul sau una dintre camerele parlamentului trebuie sa sesizeze Curtea Constitutionala - un proces care, spun expertii, ar dura cel putin doi ani si s-ar putea confrunta cu obstacole uriase juridice, sociale si politice.