Cultura si divertisment

Infectiile care nu mai raspund la tratamentele obisnuite ucid deja milioane de oameni pe an. Doar in 2019, peste 1,27 milioane de oameni au murit din cauza infectiilor rezistente, mai multi decat din cauza HIV sau malariei, la nivel mondial. Estimarile pentru 2050 sunt si mai alarmante: 39 de milioane de decese suplimentare si costuri anuale de peste 1.000 de miliarde de dolari pentru sistemele de sanatate. "Este o amenintare care submineaza tot ce inseamna medicina: operatii, chimioterapie, tratamente intensive. Daca nu schimbam modul in care ne organizam si finantam cercetarea, pierdem lupta", a avertizat Gilles Courtemanche, cercetator francez in dezvoltarea medicamentelor antimicrobiene, intr-un apel lansat marti in Le Monde. Doctor in chimie sintetica, Gilles Courtemanche a dezvaluit ca start-up-urile care incearca sa dezvolte molecule noi se confrunta cu obstacole majore - lipsa resurselor, costurile mari pentru expertiza multidisciplinara si dificultatea de a accesa finantare: "Multe companii biotech dispar prematur, chiar daca detin solutii promitatoare. Pacientii raman fara optiuni, in fata unor infectii incurabile, cum ar fi cele cauzate de Acinetobacter baumannii", o bacterie gram-negativa, adesea implicata in infectii nosocomiale si considerata de OMS drept o amenintare critica. Nicio clasa noua de antibiotice nu a ajuns pe piata in ultimii cincizeci de ani Paradoxal, desi urgenta este recunoscuta, nicio noua clasa de antibiotice nu a ajuns pe piata in ultimele cinci decenii. Motivul nu este lipsa inovatiei, ci un model economic profund inadecvat, a explicat cercetatorul: "Antibioticele sunt tratamente scurte si au ca scop o vindecare definitiva, ceea ce reduce potentialul de profit. In plus, autoritatile pot restrictiona utilizarea lor pentru a le pastra in caz de pandemie, franand si mai mult comercializarea." Specialistii au propus Uniunii Europene solutii concrete: crearea unui Institut European pentru dezvoltarea antimicrobienelor, finantat de Comisia Europeana, cu completare privata. Acesta ar reuni, intr-un singur centru, toate competentele necesare pentru a transforma ideile stiintifice in medicamente pana la faza a doua a studiilor clinice, care testeaza eficacitatea medicamentului pe pacienti care sufera de boala-tinta. Solutia nu poate fi exclusiv stiintifica, trebuie regandita finantarea sa Institutul ar fi eliberat de presiunile publicarii sau ale profitului imediat si s-ar axa pe rezultate practice. Ar putea gazdui experti temporari sau forma tineri cercetatori si ar sprijini start-up-uri inovatoare, iar parteneriatul cu OMS ar asigura alinierea cercetarii la prioritatile globale. O varianta complementara ar fi crearea unei retele europene de inovare antimicrobiana, care sa conecteze si sa finanteze start-up-urile existente. In loc de competitie, initiativa ar miza pe colaborare: o platforma comuna, fonduri dedicate si impartirea expertizei ar accelera dezvoltarea de tratamente noi: "Este timpul sa transformam fragmentarea intr-o forta colectiva. Inactiunea nu mai este o optiune", se arata in apelul lansat de specialisti.