Cultura si divertisment

Un studiu recent publicat in Frontiers in Human Neuroscience ofera noi perspective asupra modului in care consumul frecvent de pornografie pe internet poate influenta functionarea creierului, raspunsul emotional si performantele cognitive. Cercetatorii au descoperit ca studentii care declarau un consum ridicat de pornografie prezentau modele modificate de conectivitate cerebrala in timp ce vizionau materiale explicite, reactii fiziologice si emotionale amplificate si rezultate mai slabe la un test de control cognitiv, in comparatie cu cei care consumau astfel de continut mai rar. Studiul a fost conceput pentru a investiga modul in care expunerea repetata la pornografie online ar putea influenta functionarea creierului si comportamentul intr-un mod similar cu cel observat in cazul consumului de substante. Seamana cu adictia de substante opioide, dar mecanismele neuronale nu sunt pe deplin intelese Desi multi cercetatori au emis ipoteza ca utilizarea problematica a pornografiei are trasaturi comune cu dependenta, mecanismele neuronale specifice nu sunt inca pe deplin intelese. Acest studiu a urmarit sa reduca acest decalaj folosind o tehnica de neuroimagistica non-invaziva numita spectroscopie functionala in infrarosu apropiat (fNIRS). [caption id="attachment_23558154" align="aligncenter" width="1024"] Sursa: Pixabay[/caption] Tehnologia fNIRS masoara activitatea cerebrala prin monitorizarea modificarilor nivelului de oxigen din sange. Functioneaza prin emiterea unei lumini in infrarosu apropiat la nivelul scalpului si detectarea cantitatii de lumina absorbita de hemoglobina oxigenata si neoxigenata din creier. Aceste variatii reflecta activitatea neuronala si permit cercetatorilor sa observe cum functioneaza diferite regiuni ale creierului in timpul unor sarcini sau stimuli, cum ar fi vizionarea unor videoclipuri sau rezolvarea de probleme. Spre deosebire de RMN, fNIRS este portabil, silentios si permite o comportare mai naturala a participantilor in timpul testelor. Experimentul La studiu au participat 21 de studenti de sex masculin, sanatosi, cu varste apropiate: 16 dintre ei raportau un consum redus de pornografie, iar cinci indeplineau criteriile pentru utilizare problematica. Toti participantii erau dreptaci, heterosexuali, nu aveau antecedente de consum de substante, boli cronice sau daltonism. Experimentul s-a desfasurat in mai multe etape. In primul rand, participantii au sustinut testul Stroop - un instrument clasic de masurare a controlului cognitiv si a timpului de reactie. Apoi, au vizionat un videoclip pornografic de 10 minute, ales pe baza popularitatii sale online. In acest timp, cercetatorii au monitorizat activitatea cerebrala si conectivitatea neuronala cu ajutorul fNIRS. Pe langa datele cerebrale, au fost inregistrate si masuratori fiziologice precum ritmul cardiac, tensiunea arteriala si saturatia de oxigen, alaturi de expresiile faciale, analizate automat cu un software specializat. Dupa vizionare, participantii au repetat testul Stroop si au completat trei chestionare psihologice privind utilizarea pornografiei, nivelul de anxietate si simptomele de depresie. Rezultatele au evidentiat diferente semnificative intre cele doua grupuri de participanti Utilizatorii cu un consum redus de pornografie au prezentat o conectivitate cerebrala mai puternica in zone asociate procesarii limbajului, coordonarii miscarilor si perceptiei senzoriale - cum ar fi aria Broca, cortexul premotor si cortexul somatosenzorial. In schimb, utilizatorii cu un consum frecvent au inregistrat o activitate mai intensa in regiunile implicate in functiile executive, precum cortexul prefrontal dorsolateral si zona frontopolara - arii asociate frecvent cu dependentele si reglarea emotiilor. Pe plan fiziologic si emotional, acestia au manifestat semne mai puternice de excitare. Expresiile faciale indicau niveluri crescute de placere, dar si o variabilitate emotionala mai mare, inclusiv reactii de furie si tristete. Performanta cognitiva a scazut la toti participantii, dar la cei care consuma frecvent pornografie au fost identificate si trasaturi specifice shizofreniei In timpul vizionarii, activitatea sistemului nervos parasimpatic a fost crescuta, evidentiata printr-o scadere a ritmului cardiac si o variabilitate mai mare a acestuia - tipare similare celor observate la consumatorii de opioide, substante cunoscute pentru inducerea euforiei, calmului si diminuarea starii de constienta. Dupa expunerea la materialele pornografice, performanta cognitiva a scazut in ambele grupuri, insa declinul a fost mai accentuat in randul utilizatorilor frecventi. Acestia au avut o acuratete mai scazuta si timpi de reactie mai lenti la testul Stroop, comparativ atat cu propriul nivel initial, cat si cu cel al grupului cu utilizare redusa. Rezultatele sugereaza ca expunerea la pornografie poate afecta temporar capacitatea de concentrare si gestionare a informatiei contradictorii. In plus, utilizatorii frecventi au obtinut scoruri semnificativ mai mari la chestionarele privind anxietatea si depresia. Desi studiul nu poate confirma o relatie de cauzalitate intre consumul de pornografie si aceste simptome, concluziile sunt in concordanta cu alte cercetari care leaga consumul intens de astfel de continut de suferinta emotionala. Cercetatorii au subliniat ca anumite tipare de activitate cerebrala observate in randul utilizatorilor frecventi de pornografie seamana cu cele intalnite la persoanele cu tulburari de consum de substante sau chiar cu schizofrenie. Concluzii Aceasta constatare sustine ipoteza ca expunerea repetata la continut explicit poate atenua raspunsul emotional. Autorii mentioneaza ca, desi psihoterapia este in prezent cea mai frecventa metoda de tratament pentru consumul problematic de pornografie, au fost propuse si alte interventii. Printre acestea se numara medicamente hormonale sau tratamente folosite in mod obisnuit pentru comportamente obsesiv-compulsive. Rezultatele studiului sugereaza ca unele tratamente dezvoltate pentru dependentele de substante ar putea fi utile si in cazul dependentei de pornografie online - insa aceasta posibilitate ramane in continuare un subiect de dezbatere.