Cultura si divertisment

Cercetatori de la Institutul Max Planck au decis sa verifice o ipoteza, anume ca alcoolul a fost un catalizator pentru dezvoltarea civilizatiilor, a incurajat legaturile sociale, a incurajat cooperarea si a stimulat creativitatea. Dar poate consumul de alcool sa influenteze si formarea sistemelor politice? "Ideea este fascinanta, dar pana acum nu fusese testata riguros, pe scara larga si in contexte culturale diverse", a explicat Vaclav Hrncir, autorul principal al studiului. Echipa sa a analizat 186 de societati, in special din afara lumii industrializate. Au urmarit daca aceste comunitati produceau bauturi alcoolice fermentate traditionale si au corelat aceste informatii cu nivelul de complexitate politica, definit prin numarul de niveluri administrative. Rezultatele au indicat un tipar clar, desi nu foarte puternic: acolo unde exista productie si consum local de alcool fermentat, societatile prezentau in general o structura politica mai complexa - cu mai multe niveluri de conducere si organizare. Alcoolul nu a fost factorul cel mai puternic, dar a avut ceva importanta. Agricultura a fost mai importanta Acest lucru sugereaza o posibila legatura intre consumul de alcool si dezvoltarea unor sisteme de guvernare mai elaborate. Cu toate acestea, alcoolul nu a fost factorul cel mai puternic. Cand cercetatorii au inclus in analiza variabile importante, in special agricultura, influenta directa a alcoolului s-a diminuat considerabil. Agricultura a avut un impact mai mare asupra complexitatii politice decat bauturile fermentate. Predictiile statistice ale modelului au aratat ca, in medie, prezenta bauturilor alcoolice intr-o societate era asociata cu o crestere de aproximativ 0,77 unitati in nivelul de complexitate politica. Totusi, atunci cand cercetatorii au introdus in ecuatie factori precum agricultura si productivitatea mediului, impactul estimat al alcoolului a scazut semnificativ, ajungand la doar 0,27 unitati. Aceste date sugereaza ca, desi alcoolul ar fi putut influenta formarea sistemelor politice timpurii, el a fost probabil doar unul dintre mai multi factori importanti. Capacitatea unei comunitati de a cultiva plante si de a genera surplusuri alimentare a avut un efect mai stabil si mai profund asupra dezvoltarii structurilor politice complexe. Asadar, alcoolul a contribuit, intr-o anumita masura, la evolutia sociala, dar adevaratul motor al societatilor complexe a ramas agricultura. Bauturile fermentate si prietenia dintre popoare In multe culturi, bauturile alcoolice traditionale nu erau consumate doar pentru efectele lor euforice. Acestea aveau o functie sociala importanta: consolidau identitatea de grup, intareau legaturile politice si ofereau liderilor un mijloc de a castiga sprijin si loialitate. Ospetele in care se servea alcool puteau mobiliza forta de munca, reafirma ierarhiile sociale si mentine autoritatea elitelor. Unele teorii sugereaza chiar ca vanatorii-culegatori au inceput sa practice agricultura nu doar pentru hrana, ci si pentru a obtine ingrediente necesare producerii alcoolului. Cerealele precum orzul, orezul sau sorgul - esentiale in procesul de fermentare - apar devreme in istoria agricola. Cu toate acestea, dovezile arheologice arata ca, in cele mai multe regiuni, productia de alcool a urmat dezvoltarii agriculturii, nu a precedat-o. Influenta alcoolului in societate nu a fost aceeasi peste tot - impactul sau a depins de normele culturale, contextul social si tipurile de bauturi consumate. Alcoolul in societate era factor de coeziune In societatile traditionale, alcoolul era profund integrat in viata comunitatii. Se consuma in cadrul adunarilor colective, al ceremoniilor religioase, festivalurilor sezoniere sau altor ritualuri sociale. Astfel de ocazii contribuiau la intarirea valorilor comune, la coeziunea grupului si la marcarea momentelor importante din viata comunitatii. Consumul avea loc in public, in contexte organizate si conform unor obiceiuri bine stabilite. Tocmai de aceea, comportamentele deviante si efectele negative erau rareori intalnite. In schimb, acolo unde consumul de alcool a devenit un act individual, departe de controlul social traditional, consecintele au fost adesea mai severe. Raspandirea bauturilor distilate, cu concentratii ridicate de alcool, si aparitia obiceiurilor de consum solitar - mai ales in epoca moderna sau in societati afectate de colonialism - au dus adesea la fenomene precum violenta, dependenta si tensiunile sociale. In lipsa cadrelor culturale care reglementau cand si cum se bea, consumul a devenit mai imprevizibil si adesea mai periculos. "Nu betia a fost principalul motor al civilizatiei, dar a facut procesul mai suportabil" Cercetatorii din spatele ipotezei "betiei civilizatoare" au facut o distinctie clara: studiul lor s-a concentrat exclusiv pe bauturile fermentate traditionale, produse inainte de contactul cu civilizatiile coloniale - cum ar fi berile din cereale, vinurile din fructe sau hidromelul. Alcoolul industrial modern - in special bauturile spirtoase - a fost exclus din analiza, tocmai pentru ca se asociaza mai frecvent cu efecte sociale distructive si este consumat in afara cadrului cultural originar. "Nu betia a fost principalul motor al civilizatiei," afirma Hrncir, "dar este posibil ca ea sa fi facut procesul ceva mai suportabil - si cu siguranta mai sociabil."