Cultura si divertisment

"Exista o legatura fundamentala intre lungimea zilei si cantitatea de oxigen eliberata de microbii care traiesc la sol", au aratat specialistii, legand rostul celor mai marunti actori ai vietii, moleculele, de miscarea unor giganti cosmici, precum sunt Pamantul si Luna. Rezultatele studiului au fost relatate vineri de Science Alert. O echipa de cercetatori din Germania si Statele Unite a descoperit o legatura surprinzatoare intre ritmul rotatiei Pamantului si oxigenarea atmosferei. Una din intrebarile dintotdeauna in stiintele Pamantului a fost cum si cand a aparut oxigenul in atmosfera noastra. Microbiologul Gregory Dick, de la Universitatea din Michigan, si echipa sa au stabilit ca ritmul rotatiei Pamantului, adica lungimea zilei, a jucat un rol semnificativ in acest proces: "Cercetarea noastra sugereaza ca ritmul in care Pamantul se invarte - cu alte cuvinte, lungimea zilei - ar fi putut avea un efect important asupra modelului si momentului oxigenarii Pamantului." Rotatia Pamantului incetineste treptat din cauza atractiei gravitationale exercitate de Luna, satelitul nostru care se indeparteaza incet de planeta pe care locuim. In mod neasteptat, fenomenul a influentat productia de oxigen realizata de cianobacterii, asa numitele alge albastre-verzi, printre cele mai vechi forme de viata de pe Pamant, responsabile de evolutia atmosferei care a permis aparitia vietii asa cum o cunoastem. Legatura dintre durata zilei si oxigenarea atmosferei Analiza fosilelor a demonstrat ca, in urma cu 1,4 miliarde de ani, zilele aveau doar 18 ore, iar acum 70 de milioane de ani erau cu o jumatate de ora mai scurte decat sunt astazi. Dovezile au sugerat ca ziua castiga aproximativ 1,8 milisecunde pe secol si ca aceasta schimbare lenta ar avea legatura cu momentul oxigenarii atmosferei, considera cercetatorii. Echipa de specialisti a studiat covoarele microbiene de pe fundul lacului Huron, considerate a fi similare cianobacteriilor antice, si a demonstrat ca productia de oxigen a cianobacteriilor este limitata de un interval de timp scurt in cursul zilei, din cauza competitiei cu alti microbi si a unui ritm biologic mai lent dimineata. Acest fapt le-a sugerat expertilor ca lungimea zilei a fost un factor important in momentul in care oxigenul a inceput sa creasca semnificativ in atmosfera: "Este posibil ca un tip similar de competitie intre microbi sa fi contribuit la intarzierea productiei de oxigen pe Pamantul timpuriu" a explicat cercetatoarea germana Judith Klatt enigma faptului ca, desi existau suficiente alge albastre-verzi, oxigenarea atmosferei planetei nu a avut loc mai devreme. Este captivant sa descoperi corelarea dintre dinamica moleculara si dansul planetei noastre si al Lunii sale Aceasta intarziere a fost cheia pentru a intelege legatura cu lungimea zilei. Deoarece zilele erau mai scurte in trecut, perioada efectiva de fotosinteza si de productie a oxigenului era foarte limitata. In acest fel, ritmul lungimii zilei a influentat direct cantitatea totala de oxigen eliberata in atmosfera Combinand legile fizicii, echipa a demonstrat ca lungimea zilei, o caracteristica controlata de miscarea Pamantului si a Lunii, a fost un factor fundamental in evolutia atmosferei si in posibilitatea aparitiei vietii complexe: "Am combinat legile fizicii, care opereaza la scale extrem de diferite, de la difuzia moleculara pana la mecanica planetara si am aratat ca exista o legatura fundamentala intre lungimea zilei si cantitatea de oxigen care poate fi eliberata de microbii care traiesc la sol", a explicat Arjun Chennu, expert al Centrului pentru Cercetare Marina Tropicala din Leibniz. "Este destul de captivant. In acest fel, legam dansul moleculelor din covorul microbian de dansul planetei noastre si al Lunii sale."