Economic

Aproape toti (98%) consumatorii participanti la studiul lansat miercuri au observat cresteri ale preturilor bauturilor racoritoare in ultimii doi-trei ani si, in acest context, 76% dintre participantii la studiu si-au modificat comportamentul de cumparare. Cea mai frecventa reactie la scumpiri este cautarea promotiilor si a ofertelor speciale. De asemenea, romanii au redus frecventa consumului de bauturi racoritoare (cu si fara zahar), precum si valoarea cheltuita pentru acestea, potrivit concluziilor studiului realizat de AHA Moments si prezentat de Federatia Patronala pentru Bauturi Racoritoare (FPBR) si Asociatia Nationala pentru Bauturi Racoritoare (ANBR). FPBR (Federatia Patronala pentru Bauturi Racoritoare) si ANBR (Asociatia Nationala a Bauturilor Racoritoare) sunt organizatii non-profit, al caror scop este sa reprezinte interesele membrilor lor, cei mai mari producatori activi in Romania. ANBR este membra a ROMALIMENTA (Federatia Patronala din Industria Alimentara) si a UNESDA (Uniunea Europeana a Asociatiilor Producatorilor de Bauturi Racoritoare), iar FPBR este membra a Confederatiei Patronale Concordia. "Cresterea preturilor a schimbat comportamentul de cumparare, dar nu a eliminat atasamentul fata de marcile preferate. Consumatorii au devenit mai atenti la buget, cumpara cantitati mai mici si urmaresc intens promotiile. Datele indica faptul ca atunci cand aleg bauturi racoritoare, romanii cauta sa rezolve doua nevoi simultan, sa pastreze produsele si marcile preferate, limitand impactul asupra cheltuielilor gospodariei", a declarat Manuela Mancas, Founder & Managing Director AHA Moments. Trei sferturi dintre romani considera ca deciziile privind alimentatia le apartin Potrivit studiului citat, 73% dintre romani considera ca statul ar trebui sa informeze si sa formuleze recomandari, intervenind numai in cazul unor riscuri semnificative si lasand consumatorilor libertatea de a decide ce produse aleg. Sentimentul cel mai des intalnit este ca fiecare persoana este responsabila pentru propriile decizii privind sanatatea si alimentatia. "Industria bauturilor racoritoare si a apelor imbuteliate este un sector important pentru economia Romaniei, care sustine locuri de munca, investitii si o valoare adaugata bruta de 3,74 miliarde lei (Conform Studiului de impact socio-economic al ANBR pentru 2024 - n.r.). In ultimii ani insa, majorarile succesive de TVA si introducerea accizei pe zaharul din bauturile racoritoare s-au reflectat direct in preturile finale: vorbim de o crestere intre 25-50% a pretului de la raft, in functie de dimensiunea ambalajului. Studiul confirma o presiune suplimentara pentru consumator, intr-un context economic deja dificil", a declarat Cristian Moldovan, presedintele Federatiei Patronale pentru Bauturi Racoritoare. Ce cred romanii despre taxa pe zahar Potrivit studiului, 63% dintre romani au auzit despre taxa pe zahar aplicata bauturilor racoritoare incepand cu anul 2024, insa numai 29% declara ca stiu ce presupune aceasta. Dintre cei care cunosc masura, majoritatea (60%) considera ca nivelul taxei este ridicat sau prea ridicat, potrivit studiului, care este prima cercetare de piata care introduce in mod direct perspectiva consumatorilor in dialogul dintre autoritati, producatorii de bauturi racoritoare si mass-media privind masurile fiscale aplicate acestei categorii. Cei mai multi romani care au auzit de acciza pe zahar aplicata doar bauturilor racoritoare o asociaza cu o taxa suplimentara care contribuie la majorarea preturilor. Foarte putini o identifica drept o masura de sanatate publica, arata datele prezentate miercuri. In acest context, dupa ce respondentilor le-a fost prezentata o descriere a taxei aplicate in Romania, doar 15% au declarat ca sustin aceasta masura, iar alti 36% s-au declarat neutri pe aceasta tema. Conform sursei citate, respondentii au indicat, printre altele, ca taxa urmareste in primul rand cresterea veniturilor la bugetul de stat, nu imbunatatirea sanatatii populatiei. De asemenea, ei s-au referit si la impactul asupra costului vietii, in special pentru persoanele cu venituri reduse. Rezultatele evidentiaza, totodata, si un nivel scazut de incredere in modul de implementare si in efectele masurii. "Studiul aduce in dezbaterea publica o perspectiva care trebuie ascultata: cea a consumatorilor. Datele arata ca romanii isi doresc sa consume brandurile preferate de bauturi racoritoare, dar au nevoie de informatii clare pe etichetele produselor si de campanii de informare care sa ii ajute sa ia decizii in cunostinta de cauza. Credem ca politicile publice eficiente trebuie sa porneasca de la o intelegere corecta a comportamentului de consum si sa fie construite prin dialog intre autoritati, consumatori si mediul economic", a declarat Cristian Moldovan.