Cultura si divertisment

Departe de a fi o noutate, "Summer glow up" nu este decat o versiune mascata a "operatiunii bikini" traditionale, acum amplificata prin provocari, hashtag-uri si algoritmi. In spatele acestei tendinte se afla o presiune estetica influentata de conditionari culturale si de gen. Sistemul patriarhal a construit istoric o imagine distorsionata si nerealista a corpului feminin, care continua sa se reproduca cu putere in mediile digitale. Diverse studii ale Institutului pentru Femei arata ca presiunea estetica asupra tinerelor se formeaza in familie si in mediul medical, si se amplifica pe retelele sociale, unde domina un ideal corporal exclusivist. Aceasta presiune intareste ideea ca trupul femeilor trebuie corectat si contribuie la disconfort emotional, insatisfactie corporala si risc de dezvoltare a tulburarilor de alimentatie. Presiunea de a semana cu corpurile vazute pe retele Conform studiului "Autoperceptia imaginii femeilor in noile medii digitale" al Institutului pentru Femei, 97% dintre tinere folosesc retele sociale, unde predomina reprezentari ale femeilor slabe, albe, fara dizabilitati si cu statut economic inalt. Peste 60% din continutul publicitar pe care il primesc este legat de moda si frumusete, iar mai mult de 70% declara ca au vazut reclame la chirurgie estetica. Aceasta expunere are un impact direct: 56,7% dintre tinere simt presiune sa semene cu corpurile din retele, ceea ce contribuie la insatisfactie corporala, anxietate, izolare sociala si risc de tulburari alimentare. Potrivit Fundatiei Fita, in Spania exista cel putin 300.000 de tineri cu varste intre 12 si 24 de ani care sufera de tulburari de alimentatie (TCA), iar 90% dintre acestea sunt femei. Sub hashtag-uri precum #SummerGlowUp, #WhatIEatInADay sau #GirlDinner, pe TikTok, Instagram si alte platforme, circula videoclipuri care promoveaza slabirea extrema si dietele restrictive. De la "heroin chic" in anii 2000 la #SkinnyTok in 2025 Aceasta tendinta nu este noua: aminteste de fenomenele din anii '90 precum "heroin chic" sau blogurile din 2000 care promovau tulburari alimentare sub pseudonime ca Ana si Mia, in referire la anorexie si bulimie. Ce s-a schimbat este viteza si amploarea cu care aceste mesaje se raspandesc datorita retelelor sociale, si estetica lor aparent inofensiva: videoclipuri bine editate, cu filtre calde, muzica linistitoare si discursuri motivationale care intaresc ideea ca slabitul e sinonim cu succesul, controlul si valoarea personala. Un caz controversat este cel al lui Liv Schmidt, influencer in varsta de 22 de ani, cu peste 700.000 de urmaritori pe TikTok, care publica videoclipuri ce promovau diete extrem de restrictive, sub titluri precum "Skinny Girl Essentials" sau "Ce mananc intr-o zi". Continutul ei a fost reclamat de profesionisti din sanatate si activisti pentru ca incita la tulburari alimentare, mai ales in randul adolescentelor. TikTok i-a inchis contul pentru incalcarea politicilor. SkinnyTok, tendinta blocata pe TikTok Cazul ei face parte dintr-o tendinta mai ampla si ingrijoratoare: #SkinnyTok, un fenomen viral care glorifica corpurile extrem de slabe, impartaseste trucuri pentru slabit si normalizeaza diete periculoase intr-o estetica "aspirationala". Ca urmare a cresterii acestor continuturi, Comisia Europeana si regulatorul francez Arcom au cerut masuri urgente, ceea ce a dus la blocarea globala a hashtag-ului pe TikTok in iunie. Acum, cei care il cauta vad un mesaj de avertizare si linkuri catre resurse de ajutor. Totusi, videoclipurile de acest gen reapar rapid sub alte denumiri. Presiunea estetica e violenta Conform studiului "Tinerele femei si tulburarile de alimentatie. Impactul rolurilor si stereotipurilor de gen", publicat in 2024 de Institutul pentru Femei, retelele sociale, media si familia intaresc constant ideea ca trupul femeii trebuie mereu corectat. Cercetarea, condusa de psiholoaga si cercetatoarea Maria Calado Otero, analizeaza factorii de risc si protectie in cazul femeilor tinere cu tulburari de alimentatie si evidentiaza cum slabitul este, pentru multe tinere din Spania, un scop vital. Dintr-un sondaj aplicat a peste 660 de femei cu varste intre 18 si 30 de ani cu tulburari alimentare, 90% afirma ca au primit comentarii negative despre corpul lor din familie, iar 60% in consultatii medicale. Aceasta violenta simbolica si institutionala se manifesta si prin folosirea Indicele de Masa Corporala (IMC), un instrument statistic creat acum peste 200 de ani care se foloseste inca ca indicator de sanatate, desi nu ia in calcul masa musculara sau densitatea osoasa. Femeile cu corpuri non-normative sunt cele mai vulnerabile la aceasta violenta. Multe evita sa mearga la medic de frica sa nu fie umilite pentru greutatea lor, se supun dietelor interminabile si sufera deteriorarea sanatatii mentale din cauza judecatilor si respingerii constante. "Activismul pentru corpuri mari si feministele avem multe de spus pentru a determina schimbari profunde in societate pe acest subiect", declara cercetatoarea Maria Calado intr-un interviu pentru EFE. O problema colectiva, nu individuala Raportul subliniaza nevoia de a inceta asocierea sanatatii cu slabirea si de a rupe abordarea centrata pe greutate in domeniul sanatatii. Multe femei intervievate povestesc ca tulburarea lor alimentara a inceput dupa o dieta recomandata de un medic, desi nu aveau probleme de sanatate anterioare. Originea tulburarilor alimentare nu este doar personala, ci structurala. Este o "tulburare culturala", alimentata de industria cosmetica, media, medicala, farmaceutica si din ce in ce mai mult de retelele sociale. Potrivit Mariei Calado, "acceptarea corpurilor non-normative este esentiala pentru progresul egalitatii" si nu poate fi separata de lupta feminista. Participantele la studiu mai spun ca recunoasterea diversitatii corporale si reprezentarea realista in media sunt fundamentale pentru preventie. 87,6% considera necesara vizibilitatea corpurilor diverse, 82% propun sa se inceteze comentariile despre aspectul fizic al femeilor, iar 90,7% cer sa nu se mai lege succesul unei femei de felul in care arata. "Cand ne gandim la vecinele, colegele de clasa sau de munca, vedem femei diverse, cu forme si corpuri diferite, iar aceasta diversitate ar trebui sa se reflecte si in reprezentarea femeilor, atat in media, cat si pe retelele sociale", subliniaza Calado. Pentru a schimba aceasta situatie, Institutul pentru Femei considera esentiala interventia pe mai multe planuri: campanii de constientizare, schimbari in formarea medicala si educationala, reglementarea continuturilor de pe retele sociale si o revizuire critica a modelelor impuse de industria audiovizuala.