Cultura si divertisment

In anii 2000, cercetatorul brazilian Carlos Monteiro a observat o tendinta surprinzatoare: gospodariile din Brazilia cumparau mai putin zahar si sare decat in deceniile anterioare, dar obezitatea si diabetul de tip 2 erau in crestere. Analizele au aratat ca zaharul si sarea nu dispareau din dieta, ci erau consumate prin produse gata preparate, precum cereale pentru micul dejun, pizza congelata sau supe deshidratate. Monteiro si colegii sai au numit aceste produse "alimente ultraprocesate" (UPF), termen introdus intr-un articol stiintific in 2009, scrie Nature.com. De atunci, numeroase cercetari au legat consumul ridicat de UPF de obezitate si alte probleme de sanatate. In 2014, Brazilia a inclus in ghidurile oficiale recomandarea de a evita aceste alimente, urmata de tari precum Franta, Belgia si Israel. In Statele Unite, secretarul pentru Sanatate Robert F. Kennedy Jr. a declarat recent ca UPF "otravesc poporul american", iar guvernul american a lansat o agenda de cercetare pentru a evalua impactul lor asupra sanatatii. Romania: ponderea aportului caloric este estimata la 15% Studiile sugereaza ca UPF reprezinta aproape 60% din aportul caloric in SUA si Marea Britanie, 48% in Canada si 42% in Australia. In schimb, in Romania ponderea este estimata la doar 15%, in Italia 18%, Brazilia 22% si Franta 31%. Cresterea consumului de alimente ultraprocesate a fost corelata cu riscuri mai mari de obezitate, boli cardiovasculare, diabet de tip 2, cancer, boli hepatice si chiar afectiuni psihice, precum depresia si anxietatea. Un studiu realizat la Harvard pe peste 110.000 de adulti americani, monitorizati timp de peste 30 de ani, a aratat ca persoanele cu cel mai mare consum de UPF au avut un risc cu 4% mai ridicat de mortalitate generala. Riscul a fost mai mare pentru bolile neurodegenerative, dar nu pentru cancer sau afectiuni cardiovasculare. Cercetatorii au constatat ca efectele negative erau mai reduse la persoanele cu o alimentatie echilibrata, bogata in legume si nuci, chiar daca includeau si UPF. Compozitia nutritionala nu explica totul Totusi, compozitia nutritionala nu explica totul. Intr-un studiu clinic realizat in Marea Britanie, persoane supraponderale au urmat doua diete considerate sanatoase: una bazata pe UPF si una pe alimente minim procesate. Ambele aveau niveluri similare de proteine, grasimi si carbohidrati, insa participantii au pierdut in medie dublu in greutate cu dieta bazata pe alimente minim procesate. Un alt experiment, condus de Kevin Hall la National Institutes of Health din SUA, a aratat ca participantii consumau in medie cu 500 de calorii mai mult pe zi pe o dieta cu UPF, chiar daca meniurile erau echilibrate nutritional. Acestia au luat in greutate pe dieta cu UPF si au slabit pe cea cu alimente neprocesate. Cercetatorii sugereaza ca factori precum densitatea energetica si textura alimentelor influenteaza viteza de consum si senzatia de satietate. Studiile recente indica faptul ca nu doar nivelul de grasimi si zahar conteaza, ci si modul in care procesarea face alimentele mai "hiper-palpitante" si usor de mancat in cantitati mari.