Economic

Se poate oare simti povara pacatului intr-un continent aproape lipsit de credinta, asa cum este Europa zilelor noastre? Prostitutia abia mai starneste un fior in Belgia, o tara cu prostituate sindicalizate. Fumatul de cannabis este legal in Germania, dintre toate locurile posibile. Jocurile de noroc prin loterii sau aplicatii mobile nu mai deranjeaza pe nimeni aproape nicaieri. Dar daca vrei sa simti cu adevarat dezaprobarea sociala, incearca sa cumperi o sticla de vin in Suedia. Din 1955, un monopol de stat - Systembolaget - distribuie cu retinere alcool celor care insista sa-l consume, scrie The Economist. Acest lant de magazine emana dezaprobare: sunt rare si inchise duminica. In locul afiselor cu vii insorite, decorul aduce mai degraba cu un oficiu guvernamental albanez sau o farmacie. Nu exista reduceri sau programe de loialitate. Vinul este tinut la temperatura camerei, pentru a descuraja impulsul de a-l consuma pe loc. La casa de marcat, cumparatorii trec pe langa un "cos al regretului", care le sugereaza sa lase din sticle inapoi pe raft. Drumul spre iadul suedez e, se pare, pavat cu sticle caldute de sauvignon blanc. Si scumpe, pe deasupra. Pentru ca nu doar profiturile Systembolaget ajung in vistieria statului, ci si accizele uriase impuse pe produsele vandute. Fie in restaurante, fie in magazine, alcoolul este extrem de scump: in Suedia, bautura are atat rolul de a amorti simturile, cat si de a goli portofelul. In toata Europa, aceste "taxe comportamentale" au devenit o sursa fiscala esentiala pentru sustinerea statelor sociale aflate sub presiune. Fumatorii sunt obisnuiti cu cresteri de preturi demne de Germania anilor '20. Mai bine de o duzina de tari europene, inclusiv Franta si Polonia, taxeaza bauturile carbogazoase cu zahar. Taxele pe energie ii lovesc pe soferii cu masini pe benzina. Aceste "taxe pe pacat" permit politicienilor europeni sa-si satisfaca cele doua mari pasiuni: sa dea lectii publicului si sa umple bugetul. Din pacate, cele doua sunt in conflict, pentru ca un pacat prea scump atrage mai putini pacatosi. Taxarea "pacatului" in Europa Europa are o justificare speciala (si, poate, discutabila) pentru a taxa triada nefasta - alcool, tigari si combustibili: sistemele publice de sanatate trebuie sa suporte costurile obiceiurilor nocive, iar societatea in ansamblu plateste adaptarea la schimbarile climatice. Reducerea acestor "externalitati" prin taxare are o istorie veche - inca din secolul XVII, britanicii impuneau taxe pe tutun. In timp, aceste taxe au devenit nu doar o sugestie, ci o lovitura in toata regula. Azi, un fumator din Irlanda plateste 18 euro pentru un pachet de tigari - 80% din suma ajunge direct la stat. O sticla de vodca Absolut in Suedia include 14 euro doar accize, mai bine de jumatate din pret. In Olanda, se adauga 0,79 euro pe litrul de benzina, echivalentul a 3,55 dolari pe galon - mai mult decat platesc americanii. Alcoolul si tigarile aduc anual peste 100 de miliarde de euro in bugetele europene; taxele pe energie - mai mult decat dublu. In unele state, aceste venituri sunt vitale: in Bulgaria, taxele de mediu si accizele reprezinta circa o zecime din bugetul total. Problema este ca, odata ce oamenii renunta la obiceiurile nocive, bugetele au de suferit. Atat fumatul, cat si consumul de alcool au scazut semnificativ in ultimele decenii. Ca e din cauza taxelor mari sau a altor factori, se discuta. Tinerii europeni sunt mai cumpatati decat parintii lor, inclusiv in privinta obiceiurilor netaxate, precum sexul sau drogurile ilegale. Veniturile din tutun si alcool au scazut cu aproximativ o cincime din PIB in ultimul deceniu Rezultatul? Veniturile din tutun si alcool au scazut cu aproximativ o cincime din PIB in ultimul deceniu. Iar taxele verzi vor lovi bugetele si mai dur: pana in 2035, UE va interzice vanzarea de masini cu motoare pe combustie; pana in 2050, promite neutralitate climatica. Ministrii de finante nu vor fi incantati. Beneficiile de mediu vor veni in viitor, dar durerea fiscala e resimtita imediat. Taxarea pacatului are si alte neajunsuri. Ii loveste disproportionat pe cei saraci, care fumeaza, beau si joaca mai mult raportat la venit si conduc masini mai vechi. Taxele impuse de un stat pot fi usor ocolite, mai ales in UE, unde cetatenii pot calatori liber in tarile vecine cu accize mai mici pentru a-si face provizii de Marlboro, coniac si motorina. Nicio taxa nu e iubita, dar cele pe benzina au un mod special de a irita oamenii. In 2018, o crestere a accizelor a declansat protestele "vestelor galbene" in Franta. Si cum ramane cu ideea ca obiceiurile nesanatoase ajuta, de fapt, bugetul? In 2001, filiala ceha a Philip Morris argumenta ca fumatorii economisesc bani publici prin faptul ca mor mai repede, deci nu mai trebuie sa le platesti pensii, ingrijire medicala sau locuinte. Confesiunile unui colector de taxe Pe masura ce veniturile din taxele actuale pe pacat scad, ministrii de finante cauta inlocuitori. Dupa bauturile carbogazoase, urmatorul pe lista ar putea fi carnea - vacile producatoare de metan sunt noua linie de front impotriva schimbarilor climatice. UE are o lista bogata de noi pacate de taxat, mai ales ca unele ar putea alimenta direct bugetul sau. Taxele pe plasticul nereciclat deja intra in visteria europeana. Pe 16 iulie, Comisia Europeana a propus extinderea accizelor pe tutun catre tigarile electronice, precum si redirectionarea unei parti din veniturile din certificatele de carbon. Si de ce sa ne oprim aici? Fumatul, bautura si poluarea sunt rele, sigur. Dar factorii de decizie ar putea actualiza lista pacatelor. Ar exista vreun european rezonabil care sa se opuna triplarii impozitului pentru cei care se uita la clipuri video in transportul public fara casti? Charlemagne ar vota cu drag o taxa pentru influencerii care transforma cafenelele pariziene in fundaluri de Instagram. Trotinetele electrice sunt si ele un calvar. Problema cu taxele pe dependenta este ca devine usor ca politicienii sa devina ei insisi dependenti de ele.