Economic

Astfel, o tranzactie comerciala de interes national s-a transformat, surprinzator, intr-un adevarat thriller geopolitic. Comisia pentru examinarea investitiilor straine directe (CEISD) a respins preluarea companiei E.On Romania de catre ungurii de la MVM; Initiativa a fost contestata la inceputul anului de catre Ministerul Energiei, care a argumentat ca "MVM Zrt. are relatii comerciale extinse cu Gazprom si Rosatom, companii rusesti aflate sub sanctiuni internationale"; Dupa avizul negativ, dosarul acestei tranzactii va ajunge pe masa CSAT. "Comisia pentru Examinarea Investitiilor Straine Directe (CEISD) informeaza publicul ca operatiunea notificata privind achizitionarea a 68,18% din capitalul social al E.ON Energie Romania S.A. si 97,92% din capitalul social al E.ON Asist Complet S.A. de catre MVM Energy Private Limited Liability Company, prin vehiculul investitional Sonnet Romania Holding S.A., face obiectul procedurii de cercetare detaliata, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 46/2022", s-a transmis prin intermediul unui comunicat. Spatiul public, inundat de acuzatii grave In loc sa se discute despre oportunitatea economica si despre cum ar putea consumatorii si piata de energie sa beneficieze de pe urma acestei tranzactii, spatiul public a fost inundat de acuzatii: "MVM este Calul Troian al Rusiei", "MVM va aduce gaz rusesc in Romania". "MVM ameninta securitatea nationala". "MVM acceseaza bazele de date", "Compania E.On Furnizare Romania va fi vanduta entitatilor din afara UE". Totusi, aceste naratiuni sunt mai degraba arme retorice decat fapte demonstrate - cel putin nu public. Zvonuri despre preturi, presupuse influente politice si scenarii catastrofale au ajuns sa para adevaruri imuabile si trebuie analizate punctual. Aceasta analiza realizata de Gandul a tinut cont, in contextul general, si de informatiile oferite - intr-un interviu recent - de Karoly Matrai, CEO-ul MVM. Mitul 1: "MVM este Calul Troian al Rusiei" Ideea ca MVM nu ar fi decat un "Cal Troian al Rusiei" a prins rapid contur in Romania, mai ales pe fondul retoricii guvernului de la Budapesta, adesea perceput ca fiind apropiat de Moscova. Totusi, a echivala politica unui guvern cu strategia unei companii comerciale sau de stat este inselator; Nu toate ideile guvernelor Romaniei sau ale ministrilor energiei au dictat vreodata politicile comerciale ale companiilor precum Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz sau Nuclearelectrica; Acelasi lucru este valabil si pentru MVM. Inainte de toate, trebuie precizat ca MVM este o companie energetica ce opereaza strategic si comercial, ghidata de profit si expansiune regionala, si nu de directive politice, dupa cum ar putea crede unii sau altii. In primul rand, MVM este a sasea cea mai mare companie din Europa Centrala dupa cifra de afaceri si a doua din Ungaria. Compania are o retea vasta, de peste 90.000 de kilometri, de linii de transport si distributie, una dintre cele mai mari din Europa Centrala si de Est. MVM a emis obligatiuni in euro si in dolari catre investitori institutionali internationali, iar aceste obligatiuni sunt listate la bursa Euronext Dublin. Toate aceste obligatiuni sunt detinute de investitori reputati din UE si SUA; In plus, compania are rating de investitii ("investment grade") acordat de principalele agentii globale de evaluare financiara (S&P, Fitch, Moody's). MVM este, in esenta, un gigant energetic, la fel ca Enel, E.ON, CEZ si altele; MVM emite rapoarte semestriale publice si are mecanisme de conformitate aliniate regulilor europene, inclusiv celor legate de sanctiuni. De altfel, acest lucru este reflectat si de ratingurile sale de credit de tip "investment grade"; Contractele istorice cu Gazprom nu o diferentiaza fundamental de alte companii europene, inclusiv din Germania sau Italia, care au avut de-a lungul timpului relatii mult mai profunde cu furnizorii de energie din Rusia. Si, la fel ca alte companii europene, MVM isi continua procesul de diversificare a surselor de aprovizionare cu gaze naturale, prin noi contracte pe termen lung pentru LNG (gaz natural lichefiat) incheiate in ultimele saptamani cu Shell si Engie. Mai mult, MVM investeste deja in proiecte de energie regenerabila si tranzitie energetica, avand o strategie pentru 2035 care include Romania ca piata de expansiune regionala, cu proiecte in domeniul hidro, solar si retail. Aceste investitii contrazic ideea ca entitatea ar fi doar un vehicul al Kremlinului. Dincolo de aspectul comercial, Ungaria ramane stat membru al UE si NATO, ceea ce inseamna ca este obligata sa respecte regulile si standardele de securitate europene. In cele din urma, indiferent de investitor, activitatea E.ON Romania ramane strict reglementata de ANRE (Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei), adica de insusi statul roman insusi. Practic, MVM intra intr-un parteneriat cu statul roman, care va detine in continuare cealalta parte a companiei. Mitul 2: "MVM va aduce gaz rusesc in Romania" In spatiul public s-a vehiculat si ideea potrivit careia "MVM va aduce gaz rusesc in Romania". Informatia bruta nu are o baza reala, iar statul roman sau institutiile mass-media nu au oferit pana acum vreo dovada in acest sens. Romania, dealtfel, se afla intr-o pozitie energetica solida. Are o productie interna semnificativa, interconectari regionale si o strategie clara de diversificare. Aceste aspecte au fost subliniate si de Karoly Matrai, CEO-ul MVM, in interviul acordat. Trebuie precizat ca regulile europene si nationale fac imposibil ca un singur furnizor sa schimbe directiile de import, astfel incat - daca tranzactia ar fi aprobata - MVM ar detine doar o cota de piata de aproximativ 10% (ca volum) in segmentul furnizarii de energie electrica si de circa 20% in segmentul furnizarii de gaze naturale. Nu exista nicio logica economica pentru a aduce gaz rusesc intr-o tara care dispune de rezerve interne abundente; Incepand cu 2028, odata cu lansarea proiectului Neptun Deep, Romania ar putea deveni chiar exportator net de gaze naturale; In acel moment, scenariul realist ar fi invers: Romania ar putea exporta gaze catre Ungaria, reducand astfel dependenta Budapestei de importurile din Rusia. Au fost exprimate si "ingrijorari" conform carora, in pofida evidentelor, MVM ar putea sa introduca "gaz rusesc" in Romania pe "usa din dos". Numai ca trebuie subliniat un "amanunt" esential, respectiv un nou proiect de regulament al UE, care ar interzice efectiv acest lucru incepand cu ianuarie 2026. Potrivit celei mai recente versiuni de proiect a regulamentului REPowerEU aflata in discutie in cadrul Consiliului (care urmareste eliminarea completa a importurilor de gaze rusesti in Uniunea Europeana), Ungaria poate importa gaze rusesti prin conducta TurkStream, exclusiv pentru a-si indeplini propriul contract pe termen lung. In plus, va intra in vigoare un regim foarte strict de monitorizare si raportare a gazelor, care va impune tuturor autoritatilor relevante din statele membre ale UE sa coopereze intre ele; In octombrie, presedintia daneza va supune proiectul de regulament votului statelor membre, iar pentru adoptare este suficienta o majoritate calificata; Prin urmare, Ungaria, de exemplu, nu va putea exercita un drept de veto. Propunerea va fi cel mai probabil adoptata intr-o forma care sa permita continuarea temporara a importurilor de gaze rusesti doar in Ungaria, pana la 1 ianuarie 2028 sau pana la 1 ianuarie 2027 (conform contrapropunerii Parlamentului European). Insa chiar si pe parcursul acestei perioade de tranzitie, pana la datele finale (2026-2027), MVM nu va avea voie sa vanda gaze rusesti catre nicio alta tara din Uniunea Europeana, inclusiv catre Romania; Anul trecut, UE a importat 20,1 miliarde de metri cubi de LNG rusesc si inca 31,6 miliarde de metri cubi de gaz prin conducte; Valoarea totala a importurilor de petrol si gaze din Rusia a ajuns la aproape 22 de miliarde de euro. In cadrul regulamentului RePowerEU, aceeasi interdictie privind importurile rusesti se va aplica si gazului lichefiat, nu doar celui transportat prin conducte, astfel incat LNG de origine ruseasca nu are cum sa ajunga pe piata romaneasca, indiferent de sursa. Mai mult, MVM a demonstrat deja, pe alte piete, ca se poate desprinde de gazul rusesc. In interviul recent din media, conducerea companiei a explicat ca, in Republica Ceha, a reusit sa elimine dependenta de gazul rusesc prin diversificarea surselor. Un alt exemplu este faptul ca MVM investeste simultan in alternative la gazul rusesc provenite din Azerbaidjan si, dupa cum am mai spus, MVM a semnat deja doua contracte pe termen lung pentru LNG cu Shell si Engie. Pentru Romania, monitorizarea importurilor de gaze este extrem de stricta. Asa cum Lukoil sau OMV Petrom nu mai pot aduce titei rusesc dupa impunerea sanctiunilor, la fel nici MVM nu ar putea introduce gaz rusesc "pe usa din dos". Prin urmare, oricat de dramatice ar suna unele titluri, realitatea este ca - din punct de vedere tehnic si practic - Romania nu are cum sa devina dependenta de gazul rusesc din cauza MVM. Mitul 3: "Tranzactia ameninta securitatea nationala" Aceasta tranzactie a fost inconjurata, de la bun inceput, de un val al acuzatiilor, una extrem de importanta fiind aceea ca ar "ameninta securitatea nationala a Romaniei". Trebuie specificat ca orice investitie in domeniul energiei trebuie analizata cu atentie. Numai ca orice discutie trebuie sa plece de la obiectul real al tranzactiei. Or, in acest caz, nu este vorba despre infrastructura critica, conducte, retele de transport sau capacitati strategice; In scenariu se afla o companie de furnizare. Practic, discutam despre un "ghiseu" care emite facturi si gestioneaza relatia cu clientii. In interviul acordat de Karoly Matrai, acesta a declarat ca "securitatea nationala nu este mai amenintata de MVM decat este de PPC (Grecia), Engie (Franta) sau chiar de E.ON (Germania). Daca aplicam aceeasi logica, atunci orice companie straina activa pe piata de energie din Romania ar reprezenta un risc pentru securitatea nationala". Cazul Frantei, spre exemplu, este unul emblematic. Franta importa gaz natural lichefiat din Rusia si, in acelasi timp, detine infrastructura critica in Romania prin compania Engie. Anul trecut, Franta a importat aproximativ 3,6 milioane de tone de gaz natural lichefiat din Rusia, mai mult decat in anul precedent. Aceasta a reprezentat aproximativ 34% din totalul importurilor franceze de LNG, consolidand pozitia Frantei ca principal importator european de gaz lichefiat rusesc. In ceea ce priveste datele consumatorilor, acestea sunt protejate de legislatia europeana (GDPR) si de cea nationala. Transferul acestor date catre MVM ar trebui, asadar, sa respecte atat Regulamentul General privind Protectia Datelor (GDPR), cat si Legea nr. 190/2018 privind masurile de punere in aplicare a GDPR in Romania. Aceste reglementari impun conditii stricte pentru transferurile internationale de date, inclusiv existenta unor garantii solide in acest sens; In anumite situatii, Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal din Romania poate impune restrictii suplimentare sau poate solicita autorizatii speciale. Prin incalcarea GDPR, orice entitate comerciala risca sanctiuni uriase, care pot ajunge pana la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globala a grupului in anul precedent (oricare dintre acestea este mai mare). Pe de alta parte, MVM opereaza deja pe alte piete din UE fara incidente si respecta cu strictete regulile privind securitatea datelor. Seturile de date si rezultatele in acest sens sunt pe deplin conforme cu cele ale altor companii de utilitati listate. Prin urmare, ipoteza conform careia milioane de date ar fi "transferate" arbitrar in Ungaria nu are nicio baza legala sau practica. Mitul 4: "Valoarea tranzactiei este suspecta" Scenariul acestei tranzactii s-a complicat gradual si a existat o dezbatere publica intensa conform careia pretul tranzactiei ar fi prea mare. In realitate, s-au facut comparatii cu cazul CEZ, unde portofoliul de retail a fost vandut la un pret aparent scazut. Dar contextul arata complet diferit: CEZ era impovarata de datorii si pierderi cauzate de plafonarea preturilor, masura introdusa cu doar cateva luni inainte de finalizarea tranzactiei. In plus, compania nu oferea servicii cu valoare adaugata, care aduc un plus semnificativ bazei de clienti. Prin urmare, pretul de vanzare nu avea cum sa fie foarte ridicat. "Spre deosebire de CEZ, E.ON detine aproape un milion de clienti care beneficiaza de servicii cu valoare adaugata, pe langa contractele lor de furnizare de energie. Acesti clienti sunt deserviti de o companie separata, care, pe langa aceasta activitate, este implicata si in instalarea si intretinerea produselor de eficienta energetica, dispunand de peste 600 de angajati. Aceasta companie integrata face parte, de asemenea, din tranzactie si are un potential semnificativ de dezvoltare. In astfel de tranzactii, piata nu se limiteaza la cifrele brute, ci si la valoarea serviciilor, a resurselor si a potentialului. Lucrurile sunt mult mai nuantate si rareori sunt exact ceea ce par la prima vedere", a explicat CEO-ul grupului MVM. Intr-un final, diferenta dintre valoarea estimata de vanzator si oferta MVM reflecta si strategia comerciala a cumparatorului, precum si intentia acestuia de a intra pe o piata stabila si competitiva, asa cum este cea din Romania. Mitul 5: "Dupa tranzactia cu E.ON, compania va fi vanduta unor entitati din afara UE" Un alt scenariu care a circulat in spatiul public din Romania este acela conform caruia "dupa tranzactia cu E.ON, compania va fi vanduta unor entitati din afara UE". Poate ca - pentru cei neavizati - o astfel de ipoteza risca sa devina realitate in conditii extreme. Totusi, o asemenea situatie nu este posibila, iar motivul este unul foarte simplu - astfel de cazuri sunt strict reglementate prin legislatia romaneasca si europeana privind investitiile straine directe. Incepand din 2022, Romania a implementat un cadru legal extrem de riguros pentru monitorizarea investitiilor straine. Mai exact, CEISD (Comisia pentru examinarea investitiilor straine directe) trebuie sa aprobe, printre altele, orice tranzactie prin care o entitate din afara UE ar dobandi controlul asupra unei companii care opereaza in sectoare strategice (precum sectorul energetic); Pragul minim pentru analiza este de doua milioane de euro, dar chiar si tranzactiile mai mici pot fi verificate daca exista un potential risc pentru securitatea nationala; In plus, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) poate interveni oricand; Daca o vanzare ar avea loc fara autorizare, tranzactia ar fi nula de drept, iar amenzile ar fi considerabile, de pana la 10% din cifra de afaceri globala a cumparatorului. Acest cadru legal strict se aplica nu doar pentru MVM, ci pentru orice investitor care ar achizitiona activele E.ON Romania. Prin urmare, intr-o astfel de situatie, orice tranzactie ar fi supusa aceluiasi proces de evaluare. Cu alte cuvinte, temerea ca MVM ar putea "vinde peste noapte" unei entitati din afara Uniunii Europene este nefondata, fiindca procedura de verificare s-ar declansa automat, iar autoritatile romane ar avea ultimul cuvant. Ce ar fi putut castiga Romania din tranzactia MVM - E.ON Dezbaterea a fost ampla, acuzatiile s-au intersectat, numai caa fost trecuta cu vederea o intrebare esentiala: Ce ar fi adus aceasta tranzactie consumatorilor si sistemului energetic romanesc? MVM este un jucator regional cu resurse financiare, expertiza tehnica si experienta in furnizarea de servicii la scara larga, iar compania si-a anuntat intentia de a investi in Romania, de a ridica standardele de digitalizare si calitate a serviciilor si de a contribui la cresterea competitivitatii pe piata. Intr-un moment in care mari investitori precum ExxonMobil, Enel Group sau CEZ s-au retras de pe piata romaneasca - din cauza impredictibilitatii legislative si a pierderilor - faptul ca un actor regional inca mai vede potential in Romania ar trebui sa fie o veste buna, nu motiv de alarmism. Un test de credibilitate pentru Romania Romania doreste sa ramana "suverana" in privinta politicii sale energetice si sa dezvolte o viziune regionala in domenii consacrate, cum ar fi securitatea, cibernetica sau IT-ul, iar acest demers este laudabil. Cazul MVM, insa, nu este doar o tranzactie blocata. Acest caz se transforma si intr-un test al modului in care Romania trateaza investitiile straine, chiar si atunci cand acestea sunt complexe. Numeroase cazuri euro-atlantice au fost intarziate si trimise catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT). In cazul MVM, daca decizia finala se va baza doar pe mituri politizate, mesajul transmis pietei va fi ca Romania este o destinatie imprevizibila si riscanta pentru capital. Daca, insa, CSAT si institutiile competente vor realiza o analiza obiectiva, bazata pe fapte si reguli clare, Romania poate arata ca stie sa diferentieze interesele reale de securitate de zgomotul retoric. Tranzactia MVM - E.ON Romania a fost prinsa intr-un vartej de perceptii si suspiciuni amplificate de declaratii politice si informatii "scurse", care au umbrit complet realitatea economica. Miturile au circulat liber, in timp ce faptele au fost impinse in plan secundar sau chiar tertiar. Din nefericire, isteria persista. Si asta pentru ca panica se vinde mai bine decat faptele. Totusi, realitatea transmite cu totul si cu totul altceva. MVM nu pare a fi nici "Cal Troian al Rusiei", nici amenintare directa sau indirecta la adresa securitatii Romaniei, asa cum OMV Petrom nu este "Calul Troian" al Austriei, PPC al Greciei, sau Engie al Frantei. Din pacate, politica interna este amestecata, de multe ori, cu deciziile economice strategice, iar acum, in ultima instanta, ramane o intrebare esentiala. Va decide Romania pe baza fricilor sau a faptelor? Diferenta afecteaza nu doar o singura tranzactie - cazul "MVM in Romania -, ci si imaginea Romaniei ca destinatie pentru investitii straine. Si nu numai atat. Este in joc si viitorul unui sistem energetic romanesc care are nevoie de capital, expertiza si concurenta.