Cultura si divertisment

Cu doar o saptamana inainte de Craciun, romanii se pregatesc pentru cele mai iubite si cunoscute traditii, care se practica de zeci de ani. Obiceiurile comune de Craciun aduc romanii mai aproape unii de altii cu fiecare an. Chiar si in 2025, nu poate sa lipseasca colindul in seara de Ajun, Ignatul (taierea porcului), impodobirea bradului, jocul caprei, Viflaimul in zona Transilvaniei, dar si multe altele. Crestinii sarbatoresc Craciunul in fiecare an, pe 25 decembrie, ziua Nasterii Domnului. De-a lungul timpului, oamenii au creat multe obiceiuri legate de aceasta sarbatoare. Unele s-au schimbat, insa multe traditii vechi au ramas vii si sunt respectate si astazi. Sarbatorile de iarna incep pe 20 decembrie, la Ignat, zi cunoscuta pentru taierea porcului. Din acest moment pornesc obiceiuri precum umblatul cu capra, ursul, turca sau brezaia. Aceste masti cu cap de animal au rolul de a aduce belsug in gospodarii si rod bogat pe campuri. In unele zone ale tarii, in noaptea de 23 spre 24 decembrie are loc masa de Ajun pentru sufletele celor plecati dintre cei vii. Mancarea este de post, iar preotul este chemat pentru a binecuvanta bucatele. Tot in perioada asta rasuna colindele de Craciun, care vestesc Nasterea Domnului. Traditia spune ca aceste cantari au fost lasate de Dumnezeu pentru iertarea pacatelor oamenilor. Colindatorii primesc covrigi, mere, nuci si turte numite "scutecele lui Hristos", iar in prezent si bani. Se crede ca ascultarea colindelor la masa de Craciun aduce pace intre oameni si belsug in case. In Moldova exista obiceiul pastrarii luminii. In seara de ajun se aprinde un foc din busteni, deoarece Craciunul se leaga de solstitiul de iarna, cea mai scurta zi din an. In Ajunul Craciunului nu se scoate gunoiul din casa si nu se dau lucruri cu imprumut. Fetele nemaritate pot afla cine le este sortit, daca pun la fereastra, peste noapte, cate putin din toate bucatele pregatite pentru sarbatoare. In ultima zi a postului Craciunului, preotul merge pe la casele credinciosilor cu icoana Nasterii Domnului. Prin acest gest, el vesteste marea sarbatoare a Intruparii Fiului lui Dumnezeu. Aceasta randuiala este vazuta ca o slujba savarsita in afara bisericii, pe ulite si in gospodarii. Preotul aduce tuturor vestea cea mare: Dumnezeu se face om, fara a inceta sa fie Dumnezeu. Ce nu se face in Ajunul Craciunului In Ajun nu se bea rachiu, deoarece este considerat bautura diavolului. Nu se dau si nu se cer imprumuturi, nu se arunca gunoiul si nu sunt acceptate certurile, nici macar in gluma. Copiii pornesc la colindat cu urarea: "Buna dimineata la Mos Ajun, ne dati ori nu ne dati". In anumite zone, ei primesc bostan, pentru a avea sanatate tot anul. Se spune ca in noaptea de Craciun apa se schimba in vin si animalele capata glas. Crescatorii de albine nu dau nimic din casa, pentru ca stupii sa prospere. Fetele nemaritate tin post aspru sau lasa mancare afara, pentru a-si vedea ursitul in vis. La sat, in Ajun se coc cozonacii, iar pe masa se asaza paine, sare, peste, grau si un pahar cu apa. Oamenii cred ca, in acea noapte, rudele trecute la cele vesnice vin si gusta din aceste bucate. Obiceiul impodobirii bradului a aparut mai tarziu in Romania. In trecut, bradul avea rol funerar si simboliza tanarul plecat prea devreme din viata. Astazi, bradul este semn al Sfintei Treimi, iar podoabele reprezinta bogatia si cunoasterea, asemenea pomului din Gradina Edenului. "Steaua sus rasare" Din ziua de Craciun si pana la Boboteaza, copiii umbla cu Steaua. Ei poarta coroane din hartie colorata si vestesc Nasterea lui Hristos. In aceasta perioada are loc si Vicleimul (Viflaimul) sau Iroziii, o sceneta care prezinta nasterea Mantuitorului si faptele regelui Irod. In ziua de Craciun, credinciosii ortodocsi merg mai intai la biserica, la Liturghie. Cei care s-au spovedit primesc Sfanta Impartasanie, iar apoi se asaza la masa alaturi de familie. Se spune ca este bine ca dimineata sa se manance peste, pentru a avea putere si vioiciune in anul ce urmeaza.