Externe

Intr-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, Trump a cerut continuarea manifestatiilor si a avertizat ca "ucigasii si abuzatorii" vor plati "un pret mare", fara a preciza la ce se refera concret "ajutorul" promis. Mesajul, incheiat cu acronimul "MIGA" ("Make Iran Great Again"), este considerat cel mai explicit semnal de pana acum ca Washingtonul ar putea lua in calcul optiuni mai dure, inclusiv militare, fata de regimul iranian. Schimbarea de ton vine la doar doua zile dupa ce Trump sugerase ca este deschis unor discutii cu Teheranul, in urma unor contacte recente, si ca se pregatea o intalnire. Marti, insa, liderul de la Casa Alba a transmis ca opreste orice demers de acest fel "pana cand uciderea fara sens a protestatarilor se opreste". In paralel, Regatul Unit a convocat ambasadorul Iranului la Londra si a anuntat extinderea sanctiunilor impotriva Teheranului, dupa ce ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a condamnat "uciderea oribila si brutala" a demonstrantilor. Cooper a spus in Parlament ca Londra va avansa legislatie pentru "sanctiuni si masuri sectoriale" suplimentare, vizand inclusiv domenii precum finante, energie, transport si software. Bilant contestat, represiune si blackout informational Estimarile privind numarul victimelor raman greu de verificat, in conditiile restrictiilor de raportare si ale intreruperilor de comunicatii. Organizatii si surse citate de presa internationala indica un bilant care ar fi ajuns la aproximativ 2.000 de morti, in timp ce autoritatile iraniene au oferit anterior cifre mai mici. Protestele, declansate initial de nemultumiri legate de situatia economica, au evoluat in multe locuri in apeluri deschise pentru inlaturarea conducerii clericale. Teheranul a raspuns cu arestari in masa, avertismente publice si masuri de limitare a accesului la internet si servicii de mesagerie. Presiune economica americana si reactii internationale Cu o zi inainte, Trump a anuntat si o noua masura economica: o taxa vamala de 25% care ar urma sa se aplice oricarei tari ce "face afaceri" cu Iranul, pentru comertul sau cu Statele Unite. Detaliile tehnice si baza legala a masurii nu au fost insa clarificate public de administratia americana. China, principal cumparator al petrolului iranian, a criticat amenintarea cu tarife, avertizand asupra unor contramasuri. In Europa, cancelarul german Friedrich Merz a declarat marti ca Iranul ar putea intra in "ultimele zile" ale actualului regim, sustinand ca un stat care isi mentine puterea doar prin violenta este, in esenta, la final de drum. Rusia a condamnat amenintarile SUA cu noi atacuri militare in Iran si a avertizat impotriva "interferentelor subversive externe" in politica iraniana. "Cei care intentioneaza sa foloseasca tulburarile inspirate din exterior ca pretext pentru a repeta agresiunea impotriva Iranului comisa in iunie 2025 trebuie sa fie constienti de consecintele dezastruoase ale unor astfel de actiuni asupra situatiei din Orientul Mijlociu si asupra securitatii internationale globale", a precizat intr-un comunicat ministerul rus de externe. Ministerul s-a referit la atacurile SUA si ale Israelului asupra instalatiilor nucleare iraniene efectuate anul trecut.