Cultura si divertisment

Pe 16 iulie 1945, la ora 5:29 dimineata, linistea desertului din New Mexico a fost spulberata de prima explozie nucleara din istorie. Testul, numit Trinity, a marcat inceputul erei atomice si a schimbat pentru totdeauna natura razboiului. Dar abia recent, cercetatorii au inteles o consecinta neintentionata a acelei zile: formarea unui cuazicristal, o forma rara si misterioasa de materie, a carei descoperire este relatata de Science Alert. Dispozitivul detonat de armata SUA, denumit Gadget, a eliberat o energie echivalenta cu 21 de kilotone de trinitrotoluen (TNT), vaporizand turnul de testare si kilometri intregi de fire de cupru. Caldura uriasa a topit nisipul si metalul, transformandu-le intr-o sticla verde cunoscuta sub numele de trinitita. Dar nu acolo s-a gasit comoara stiintifica. Un cristal cu 20 de fete "Cuazicristalele se formeaza in medii extreme, care rareori exista pe Pamant", a explicat Terry Wallace, geofizician la Laboratorul din Los Alamos, unde s-a proiectat si construit prima bomba nucleara din istorie. "Avem nevoie de un eveniment traumatic, cu socuri, temperaturi si presiuni extreme. Nu vedem asta decat in ceva la fel de dramatic precum o explozie nucleara." Pornind de la aceasta idee, echipa de cercetatori condusa de geologul Luca Bindi de la Universitatea din Florenta a cautat in trinitita rosie - o varianta rara a mineralului, colorata de vaporii de cupru. Dupa analiza a sase mostre, au descoperit intr-una dintre ele un graunte microscopic cu 20 de fete, compus din siliciu, cupru, calciu si fier. Structura atomica a cristalului cu 20 de fete avea o simetrie de rotatie in cinci trepte, ceva imposibil in cristalele obisnuite. Era un cuazicristal, o forma de materie despre care, pana in anii '80, se credea ca nu poate exista. Materie creata intr-o ordine atomica imposibil de imitat "Acest cuazicristal este magnific prin complexitatea sa, dar nimeni nu poate inca sa inteleaga de ce s-a format in acest mod", a declarat fizicianul din Los Alamos, cand rezultatele au fost publicate in Proceedings of the National Academy of Sciences, una dintre cele mai respectate reviste stiintifice din lume. El este, de altfel, cel mai vechi cuazicristal creat vreodata de om, o relicva nascuta din forta distructiva a unei arme nucleare. Iar descoperirea sa ar putea avea aplicatii practice importante. Spre deosebire de structurile cristaline obisnuite, precum cele ale sarii de bucatarie sau ale diamantului, in care atomii se repeta simetrica, cuazicristalele par sa sfideze regulile clasice ale materiei: atomii lor sunt aranjati tot intr-un mod ordonat, dar care nu se repeta niciodata. O ordine imposibil de imitat, tipica naturii in momentele ei extreme. Martori vesnici ai exploziilor atomice Cuazicristalele nu se degradeaza in timp, asa cum se intampla cu gazele si cu resturile radioactive. Ele pot deveni astfel un instrument in investigarea testelor nucleare clandestine: "Un cuazicristal format la locul unei explozii nucleare poate spune povesti pe care alte semnaturi le uita. Si va exista pentru totdeauna", a explicat Wallace. Pe langa implicatiile stiintifice, descoperirea adauga o noua dimensiune istorica si morala testului Trinity, un eveniment care, desi conceput ca demonstratie de forta, a lasat in urma inca o dovada a capacitatii naturii de a genera frumusete chiar si din cele mai devastatoare momente ale umanitatii.