Opinii

Datele privind consumul pe noiembrie, care arata o scadere cu 4,6% a cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul fata de aceeasi perioada a anului trecut, au fost o surpriza negativa.

Multi analisti se intreaba daca, luand in considerare evolutia si mai proasta din octombrie, de minus 4,8%, in trimestrul patru al anului trecut sa nu cumva sa fi alunecat in scadere economica, atat fata de T4/2024, cat si fata de T3/2025.

Daca va fi scadere fata de T3, atunci vom avea de-a face cu o recesiune tehnica, avand in vedere ca in T3 fata de T2 a fost o contractie de 0,2%.

Scaderea din noiembrie a fost neasteptat de mare ca amploare. Insa sunt doi factori care au fost, dupa cum se vede, prea putin luati in considerare.

In primul rand, baza de comparatie, adica noiembrie 2024, este foarte inalta, fiind de fapt luna imediat urmatoare cresterilor substantiale de pensii prin recalculare din septembrie-octombrie 2024.

Potrivit datelor INS, care fac o comparatie luand ca baza 100 luna noiembrie 2021, avem un varf exceptional al cifrei de afaceri in retail in noiembrie 2024, de 116, cu 10 puncte mai mult decat in noiembrie 2023 (vezi graficul alaturat).

Dupa cum se poate observa in grafic, in noiembrie 2022 si, ulterior, in noiembrie 2023, cresterile anuale fusesera mult mai moderate, de doar 3 puncte: valori de 103, apoi de 106.

Cresterea puternica de 24% a salariilor in sectorul public in 2024 si recalcularea pensiilor au dat un impuls puternic consumului, care s-a majorat cu 10% in 2024. Anul 2024 a fost, din acest punct de vedere, un an de dezechilibru major.

Chiar cu o scadere atat de accentuata, de peste 4 puncte, a consumului in noiembrie 2025 fata de noiembrie 2024, noiembrie 2025 ramane cu 6 puncte peste noiembrie 2023! Adica are valoarea 112, avand ca baza 100 in noiembrie 2021, fata de 106 in noiembrie 2023.

Deci posibila alunecare in recesiune, daca va veni, va veni pentru ca economia coboara de undeva unde ajunsese intr-un mod fals, o crestere nesustenabila, alimentata de majorari de salarii si pensii pe deficit.

Al doilea motiv este faptul ca, asa cum arata datele privind inflatia, comerciantii nu au redus preturile decat imperceptibil.

Inflatia in octombrie a fost de 0,5% fata de septembrie, iar in noiembrie a fost de 0,42% fata de luna octombrie. Deci comerciantii, cu toate ca au remarcat scaderi brutale ale vanzarilor, de aproape 5% in octombrie, au continuat sa majoreze preturile. Deocamdata, cantitatile vandute nu au scazut atat de mult incat sa-i determine sa scada si preturile, iar inflatia sa incetineasca. O explicatie pentru faptul ca nu scad preturile este, in afara cresterii tarifelor la energie ca urmare a liberalizarii, faptul ca vin din spate pe evolutii foarte bune de vanzari si, deocamdata, isi permit sa vanda mai putin.

Avand cresteri de vanzari de 10% in 2024, asa cum s-a aratat, acum inca sunt pe plus fata de 2023, chiar si cu minusul de 5% din octombrie-noiembrie.

Logica economica cere ca in fata scaderii vanzarilor si cresterile de preturi sa se domoleasca, iar Banca Nationala mizeaza chiar pe injumatatirea inflatiei pana la sfarsitul aului 2026.

Ce este bine pentru buget, dar mai putin pentru buzunarul oamenilor, este ca in noiembrie incasarile din TVA au crescut in valoare absoluta cu 20% fata de noiembrie 2024.

In noiembrie 2025 au fost 12 miliarde de lei incasari din TVA fata de 10 miliarde de lei in noiembrie 2024.

La o scadere a comertului cu peste 4% noiembrie la noiembrie, inseamna ca scumpirile au fost chiar mai mari decat inflatia anuala masurata de INS, de 10%.

Cifra de afaceri din comertul cu amanuntul este calculata de INS prin "insumarea veniturilor facturate rezultate din vanzari de bunuri, de marfuri, lucrari si servicii, iar indicii de volum sunt calculati la preturi comparabile", arata institutia.

Deci, desi pe medie cantitatile vandute au scazut cu aproape 5%, avem acest plus de 20% la banii incasati de ANAF din TVA. Explicatia este ca in calcul intra si recalificarea unor marfuri si servicii la cote de TVA mai inalte.

Pentru 2026, Comisia Nationala de Prognoza vede o accentuare a scaderii consumului, de 0,8%, fata de 0,1% in 2025.

Trecerea prin purgatoriu va mai dura. Totul depinde de revenirea increderii. In plus, cea mai dura lectie a anilor 2024 si 2025 este ca degeaba arunci bani cu nemiluita in economie si ai deficite bugetare de peste 8% din PIB daca nu ai capacitate locala de productie sa raspunzi acestei cereri suplimentare, care se duce in import.

Astfel, plusul la cheltuiala devine minus la valoare adaugata, cum este mai prost posibil. Iar la sfarsit ramai si mai indatorat.