Zf 24

Motorul de crestere al Romaniei a incetinit, cresterea potentiala a PIB-ului scazand la aproximativ 2% de la 3,5%-3,75% inainte de pandemie, dar un ciclu puternic de investitii impiedica o scadere mai accentuata si ar putea ridica cresterea potentiala la 2,4%-2,7% pana in 2027-2029, arata o analiza realizata de ING Bank si semnata de economistul sef al bancii, Valentin Tataru. In opinia lui, urmatoarea provocare a Romaniei va fi mai putin volumul investitiilor realizate si mai mult de cat de productiv sunt utilizate aceste noi active. "Investitiile publice pot crea oportunitati, dar nu pot garanta o crestere durabila", spune economistul. Evolutia economiei va depinde in final de productivitate, de rata de participare a fortei de munca si de capacitatea firmelor de a transforma noile drumuri, cai ferate, infrastructura energetica si retelele digitale in activitati economice cu valoare adaugata mai mare. Potrivit analizei, Romania si-a petrecut o mare parte din ultimele doua decenii recuperand decalajul fata de Europa de Vest intr-un ritm remarcabil. PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat in puterea de cumparare, a crescut de la aproximativ 44% din media UE la momentul aderarii la Uniune, in 2007, la 78% in 2025. Productivitatea muncii a crescut rapid, capitalul strain a adus tehnologie si know-how, lucratorii s-au orientat catre activitati mai productive, iar integrarea in UE a generat un dividend substantial din investitii. "Consideram ca procesul de convergenta nu s-a incheiat, dar castigurile facile au disparut", spune Valentin Tataru. Cresterea potentiala a PIB

Economia romaneasca a crescut cu doar 0,7% in 2025 si este pe cale sa inregistreze o contractie anuala in 2026. ING estimeaza o redresare pana la aproximativ 2,2% in perioada 2027-2028.

O mare parte din slabiciunea actuala este de natura ciclica: consolidarea fiscala, inflatia ridicata, consumul redus si cererea externa slaba imping PIB-ul real sub capacitate.

PIB-ul potential ridica o alta intrebare: cat de repede ar putea creste economia, cu forta de munca si capitalul utilizate la rate normale si fara a genera in mod continuu presiuni inflationiste? "Raspunsul nostru este de aproximativ 2% in prezent."

Aceasta este o rata de crestere mai mica decat cea inregistrata inainte de pandemie. FMI a estimat cresterea potentiala la aproximativ 3,7% in perioada 2017-2019, in mare masura similara cu estimarile Comisiei Europene, iar in raportul sau din 2025 privind articolul IV a situat-o la 2% in 2025 si la 1,8% in 2026.

"Opinia noastra este ca actuala recesiune exagereaza probabil amploarea daunelor structurale. Pe masura ce ciclul investitiilor continua si vanturile potrivnice ciclice se estompeaza, cresterea potentiala ar putea sa se redreseze spre la 2,4-2,7% in 2027-2029". Dar pentru a depasi din nou, in mod durabil, pragul de 3% (asa cum prevad proiectiile FMI pentru perioada 2029-2030), ar fi necesara o utilizare mai intensa a fortei de munca si un randament al investitiilor mult mai bun in ceea ce priveste productivitatea, s e arata in analiza.

In opinia ING, problemele nu vin din lipsa investitiilor, ci mai degraba din cresterea redusa a productivitatii si din dinamica mai putin favorabila a fortei de munca. Investitiile fixe brute s-au situat recent in jurul unui sfert din PIB, iar investitiile publice sunt la un nivel exceptional de ridicat. Pe baza unor ipoteze rezonabile privind raportul capital-productie si amortizarea, contributia capitalului se situeaza in jurul unui punct procentual.

Tendinta demografica este negativa, dar participarea pe piata muncii, migratia, somajul structural si numarul de ore lucrate conteaza, de asemenea, astfel incat impactul negativ actual al fortei de munca este probabil redus. Ramane tendinta productivitatii, situata la aproximativ 1,0-1,2 puncte procentuale.

P artea optimista a povestii o reprezinta portofoliul de investitii. Noile drumuri, cai ferate, infrastructura energetica si retelele digitale sporesc direct stocul de capital. De asemenea, acestea pot stimula productivitatea prin reducerea costurilor de transport, extinderea pietelor fortei de munca, imbunatatirea accesului la energie si diminuarea frictiunilor administrative. Aceste beneficii se manifesta cu o oarecare intarziere, motiv pentru care cresterea potentiala se poate imbunatati chiar si in contextul in care economia se confrunta cu dificultati pe termen scurt.

Provocarea consta in faptul ca anul 2027 marcheaza un punct de tranzitie. PNRR s-a incheiat in august 2026, in timp ce proiectele finantate din fondurile de coeziune continua. Fluxurile de fonduri din UE ar trebui sa ramana substantiale, dar mai reduse decat in anii de varf. Prin urmare, este probabil ca investitiile publice sa se modereze, ceea ce face ca tranzitia de la investitiile publice la cele private sa devina din ce in ce mai importanta.

Daca o infrastructura mai buna stimuleaza fabricile, capacitatea logistica, proiectele energetice si investitiile digitale, capitalul poate continua sa contribuie cu aproape un punct procentual.

In ceea ce priveste forta de munca, in 2027 si perioada urmatoare, evolutia pietei depinde de capacitatea Romaniei de a integra mai multe femei, mai multi tineri si lucratori in varsta, de a reduce economia informala, de a imbunatati serviciile de sanatate si de ingrijire a copiilor si de a valorifica migratia intr-un mod mai sistematic. Imbatranirea populatiei este in mare masura predeterminata, dar utilizarea fortei de munca nu este, spune economistul-sef al ING Bank.

Productivitatea este domeniul in care s-a pierdut cea mai mare parte a cresterii anterioare. Comisia Europeana estimeaza ca productivitatea reala a muncii pe ora a crescut cu aproximativ 4,5% pe an in perioada 2015-2019, dar cu doar aproximativ 2% in perioada 2020-2025. O oarecare incetinire era inevitabila, pe masura ce economia devenea mai bogata si se epuizau cele mai usoare castiguri obtinute din realocare, tehnologia importata si integrarea in lanturile de aprovizionare europene. Cu toate acestea, Romania are inca mult spatiu de recuperare. Partea incurajatoare este ca Romania gazduieste deja companii si sectoare extrem de productive, multe dintre ele integrate in lanturile de aprovizionare internationale. Provocarea o reprezinta extinderea tehnologiei, a practicilor de management si a competentelor dincolo de un grup relativ restrans de intreprinderi si centre urbane. Cat de repede poate creste Romania? O crestere potentiala de 2% in prezent nu limiteaza cresterea efectiva la 2%. Daca productia porneste de la un nivel inferior celui potential, PIB-ul efectiv poate creste mai rapid pentru o perioada, pe masura ce decalajul se reduce. In final, investitiile publice pot crea oportunitati, dar nu pot garanta o crestere durabila. Evolutia economiei va depinde de productivitate, de rata de participare a fortei de munca si de capacitatea firmelor de a transforma noile drumuri, cai ferate, infrastructura energetica si retelele digitale in activitati economice cu valoare adaugata mai mare.