Eveniment

￢ Premierul interimar Ilie Bolojan: "Capacitatea administratiei noastre lasa de dorit in multe locuri, dupa cum constatam la finalul acestui program" ￢ Dragos Pislaru, ministrul investitiilor si proiectelor europene: "Riscul ramane legat de reformele nerealizate, dintre care reforma fanion care ne lipseste este cea legata de salarizarea unitara."

Romania incheie implementarea Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) cu o rata de absorbtie estimata la peste 90% din fondurile nerambursabile si de peste 95% din componenta de imprumuturi, insa reforma salarizarii unitare ramane principalul punct vulnerabil, cu circa 770 milioane de euro inca expuse riscului de pierdere. Premierul Ilie Bolojan si ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Dragos Pislaru, au prezentat marti bilantul programului, in ultima zi dupa incheierea oficiala a perioadei de implementare.

Premierul Ilie Bolojan a spus marti, intr-o conferinta la bilantul PNRR, ca Romania a reusit o absorbtie de peste 90% din componenta de grant (bani nerambursabili) si de peste 95% din imprumuturi.

"Romania a reusit o absorbtie de peste 90% pe componenta de grant si de peste 95% din imprumuturi. Este un rezultat la care guvernul si guvernele pe care le-am avut au muncit in acesti ani. Presiunea mare a fost in acest ultim an, in care am facut eforturi importante pentru a debloca PNRR si pentru a renegocia tinte, jaloane, in asa fel incat Romania sa nu piarda bani".

De asemenea, premierul interimar este de parere ca administratia publica nu s-a ridicat la cel mai inalt nivel in timpul implementarii PNRR.

"Capacitatea administratiei noastre, la finalul acestui program, constatam ca lasa de dorit in multe locuri. Asta inseamna ca nu am facut evaluari corect, am contractat pe multe dintre programe. Ganditi-va ca doar pe transporturi am semnat contracte de 19,5 miliarde de euro, desi in faza aproape finala aveam 5,5 miliarde de euro, ceea ce inseamna o supracompensare importanta, care va trebui acoperita in anii urmatori din alte surse europene sau din bugetele nationale", a punctat el. De asemenea, Bolojan spune ca Romania a inceput tarziu fiecare program.

"De acum inainte ar trebui ghidat de un sentiment al urgentei din prima zi. Sa nu lasam totul pe ultima suta de metri, pentru ca asta inseamna eforturi majore, riscul de pierdere de proiecte si, in mod inevitabil, la miile de proiecte pe care le-am avut se inregistreaza intarzieri", a completat premierul interimar.

Dragos Pislaru, ministrul investitiilor si proiectelor europene si ministrul interimar al Muncii a prezentat si el bilantul PNRR, dupa incheierea a perioadei de implementare a planului.

Ministrul investitiilor si proiectelor europene a descris PNRR drept cel mai amplu mecanism de finantare pus la dispozitia statelor membre de Uniunea Europeana si a aratat ca Romania a pornit in 2021 cu granturi de 14,24 miliarde de euro, suma ajustata ulterior la aproximativ 13,57 miliarde de euro, inclusiv prin REPowerEU. Componenta de imprumuturi a fost redusa de la aproape 15 miliarde de euro la 6,54 miliarde de euro in formula finala.

Potrivit ministrului, cea mai mare parte a activitatii administrative aferente PNRR s-a concentrat in ultimele luni de implementare. Cererea de plata numarul 4, in valoare de 2,25 miliarde de euro, a fost incasata integral in iunie 2026, iar cererea numarul 5 a fost depusa pe 14 august si are o valoare neta de aproximativ 2 mld de euro. Urmeaza cererea de plata numarul 6, care trebuie transmisa pana la 30 septembrie.

"In cererile de plata 4, 5 si 6, cererile care au fost strict in gestiunea acestui Guvern, discutam de aproximativ 113 investitii si 48 reforme, din care doua sunt in acest moment in stadiu ca una sa nu fie realizata, discutam de legea salarizarii, si una care sa fie partial realizata si vorbim aici de decizia Guvernului Romaniei de a nu inchide toate capacitatile care erau in calendarul de decarbonizare", a declarat Pislaru.

Cea mai mare vulnerabilitate ramasa este Legea salarizarii unitare, asociata unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro. La aceasta se adauga aproximativ 50 de milioane de euro aferente decarbonizarii, circa 36 de milioane de euro inca de clarificat in privinta investitiilor si alte sume mai mici.

"Riscul ramane legat de reformele nerealizate, dintre care reforma fanion care ne lipseste este cea legata de salarizarea unitara", a declarat Pislaru.

In total, aproximativ 870 de milioane de euro din componenta de granturi raman expuse riscului, potrivit calculelor prezentate de ministru. Conform calculelor MIPE, la pierderile potentiale actuale se adauga 410 milioane de euro din granturi aferente unor probleme anterioare, inclusiv guvernantei corporative si pensiilor speciale. Estimarea finala prezentata de Pislaru indica o rata de absorbtie de 90,58% pentru granturi si de peste 97% pentru componenta de imprumuturi.

La nivel local, Primaria Constanta a anuntat ca are in derulare, finalizate sau in implementare investitii de peste 1,2 miliarde de lei, echivalentul a peste 239 milioane de euro, finantate din fonduri europene si prin PNRR. Cele mai mari proiecte vizeaza energia, cu 754 milioane de lei pentru noul CET, si educatia, unde investitiile depasesc 281 milioane de lei pentru infrastructura si dotarea unitatilor de invatamant.