Banci si asigurari

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei, intrunit in sedinta marti, 7 aprilie, a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,5% pe an, precum si mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% pe an.

Tot astazi, in cea de-a treia sedinta de politica monetara din 2026, BNR a mentinut si rata dobanzii la facilitatea de depozit la 5,5% pe an.

Conducerea Bancii Nationale a decis si pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politica monetara.

Tot in sedinta de astazi, Consiliul de administratie al BNR a transmis ca "rata anuala a inflatiei va creste in intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decat cele previzionate anterior, in principal ca urmare a influentelor anticipate sa decurga din scumpirea combustibililor, pe fondul maririi considerabile a cotatiilor petrolului si gazelor naturale in contextul razboiului din Orientul Mijlociu".

Analistii considera ca scenariul unor scaderi de dobanzi, asteptate initial pentru vara acestui an, devine tot mai incert, unii economisti impingand acum aceste ajustari abia spre 2027. In acelasi timp, daca tensiunile din Iran persista si stramtoarea Ormuz ramane blocata, preturile la carburanti ar putea ramane ridicate, cu efecte in lant asupra inflatiei. In acest context, apare tot mai clar intrebarea daca vom putea evita majorari de dobanda.

BNR mentioneaza ca evolutia inflatiei va fi accentuata si de efecte temporare in T2/2026 legate de energie, precum expirarea plafonarii preturilor la electricitate, dar si de majorarea TVA si a accizelor. Aceste influente ar urma insa sa se estompeze in a doua parte a anului,incepand cu T3/2026, ceea ce ar putea duce la o scadere rapida a inflatiei.

In paralel, ajustarile bugetare incepute in 2025 ar putea reduce presiunile inflationiste in perioada urmatoare, in special prin temperarea cererii din economie. Acest proces ar putea contribui atat la stabilizarea anticipatiilor privind inflatia, cat si la reducerea deficitului de cont curent.

Totusi, raman incertitudini legate de masurile care vor fi adoptate in perioada urmatoare pentru continuarea consolidarii bugetare, in linie cu angajamentele asumate fata de Comisia Europeana si cu procedura de deficit excesiv.

"Incertitudini si riscuri mari la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, genereaza insa razboiul din Orientul Mijlociu si actuala criza energetica globala, prin efectele potential exercitate, pe mai multe cai, asupra puterii de cumparare a consumatorilor, precum si asupra activitatii si profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor si a inflatiei la nivel european/mondial si a perceptiei de risc fata de regiune, cu impact asupra costurilor de finantare", mentioneaza comunicatului CA al BNR privind deciziile de politica monetara.