Burse

Pietele bursiere europene au debutat in 2026 la noi maxime istorice, investitorii intrand intr-un an care se anunta decisiv pentru raliul alimentat de inteligenta artificiala, pentru schimbarea conducerii Rezervei Federale americane si pentru o perioada de volatilitate sporita sub presedintia lui Donald Trump.

La Londra, indicele FTSE 100 a atins pentru prima data in istorie pragul psihologic de 10.000 de puncte, in timp ce indicele pan-european STOXX 600 a urcat la un nou record si se indreapta spre a treia saptamana consecutiva de crestere. STOXX 600 a incheiat anul 2025 cu cea mai buna performanta din 2021 incoace, sustinut de scaderea ratelor dobanzilor, stimulul fiscal din Germania si o rotatie a capitalului dinspre actiunile tehnologice americane supraevaluate catre Europa.

Euforia nu s-a limitat la Europa. In Asia, bursa din Hong Kong a deschis anul 2026 la un maxim al ultimelor sase saptamani, in timp ce pietele din Taiwan, Coreea de Sud si Singapore au atins niveluri record. Bursele din Japonia si China au fost inchise.

In SUA, contractele futures indicau un start pozitiv, cu S&P 500 futures in crestere cu 0,5% si Nasdaq futures in urcare cu 1%.

Pe pietele de materii prime, metalele pretioase si-au extins raliul accelerat inceput anul trecut. Aurul pe piata spot a crescut cu 1,6%, pana la 4.384 de dolari uncia, iar argintul a urcat cu 4,3%, la 74,37 dolari uncia.

Cresterea aurului din 2025 a fost cea mai mare din ultimii 46 de ani, in timp ce argintul si platina au inregistrat cele mai mari avansuri anuale din istorie, alimentate de taierile de dobanda ale Fed, tensiunile geopolitice, achizitiile masive ale bancilor centrale si intrarile consistente in ETF-uri.

Anul 2025 a fost unul extrem de favorabil pentru pietele de actiuni, in pofida unui context dificil, marcat de razboaie comerciale, cel mai lung "government shutdown" din istoria SUA, tensiuni geopolitice si presiuni politice asupra independentei bancilor centrale.

In 2026, atentia investitorilor se va concentra in mare masura pe rezilienta economiei americane si pe traiectoria politicii monetare a Rezervei Federale. In zilele urmatoare urmeaza sa fie publicate o serie de date economice amanate din cauza blocajului guvernamental din SUA, considerate esentiale pentru a evalua cat de departe pot merge reducerile de dobanda.

Pietele estimeaza in prezent o probabilitate de 15% pentru o reducere a dobanzii chiar in aceasta luna, dar anticipeaza inca doua taieri pe parcursul anului.

Pe piata valutara, dolarul a fost relativ stabil. Euro a coborat usor la 1,1729 dolari, lira sterlina a sters castigurile initiale si s-a stabilizat la 1,3456 dolari, iar yenul japonez s-a mentinut la 156,86 yeni pentru un dolar, nivel care continua sa alimenteze temeri privind o posibila interventie a autoritatilor de la Tokyo.

Slabiciunea dolarului reflecta asteptarile privind relaxarea monetara a Fed, intr-un context in care unele banci centrale din alte economii majore ar putea reveni la majorari de dobanda. In 2025, moneda americana a inregistrat cea mai mare scadere anuala din ultimii opt ani.