Eveniment

￢ Liderii din business vorbesc acum de necesitatea parteneriatului public-privat ca solutie de a continua dezvoltarea locala, dar si la nivel de tara. "E o chestiune de asumare, atat timp cat dialogul asta ramane intre lumi care nu prea se ating. Noi facem o serie intreaga de demersuri".

Parteneriatul public-privat poate fi privit ca o solutie pentru continuarea modernizarii societatii romanesti, scalarea business-urilor locale, dar si cresterea competitivitatii economiei in ansamblu. Liderii de business au vorbit de pe Via Transilvanica despre importanta companiilor mici si medii in economie si despre cum putem crea punti in societate, mai ales intre mediul administratiei de stat si cel privat.

"E o punte care este greu de construit, mai ales ca trebuie de la ambele capete. Ce putem face noi, mediul de business? E o chestiune de asumare, atat timp cat dialogul asta ramane intre lumi care nu prea se ating. Noi facem o serie intreaga de demersuri, pentru a fi un partener structurat. De multe ori dialogul ramane intr-o zona de principiu in care suntem cu totii de acord", a spus Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte Romania & Moldova, in deschiderea evenimentului Via Transilvanica Business Fest.

Initiativa fundatiei Deloitte si a asociatiei Tasuleasa Social a avut loc chiar in campusul Tasuleasa Social, din Piatra Fantanele, in judetul Bistrita-Nasaud.

"Daca ne gandim sa bem o cafea, o croitorie din strada, daca nu ar fi, lumea ar fi destul de nefericita. Nu pot sa fie doar corporatii mari. Trebuie sa sustinem business-urile mici. Si business-urile mari au nevoie de afacerile mici. Daca vine Jeff Bezos aici, am spune ca fiecare avem un miliard, eu n-am, dar el are. Nu este vorba doar de statistici. Totusi, IMM-urile sunt cel mai mare angajator al Romaniei. Ei sunt cei care au sustinut economia cu taxe, cu impozite", este de parere Omer Tetik, CEO al Bancii Transilvania.

Asociatia este cea care, prin fratii Tibi si Alin Useriu, a pus bazele proiectului Via Transilvanica, un traseu de munte de 1.600 de kilometri care trece prin 400 de comunitati si care poate fi strabatut in aproximativ 60 de zile.

Via Transilvanica a devenit in iunie 2026 traseu pedestru de interes national, aducand si mai multa siguranta pentru turisti, astfel ca legea interzice blocarea accesului sau distrugerea marcajelor. "Orice primar putea sa opreasca proiectul acesta. Sa zica: gata, nu mai vreau pe aici".

"Vrem sa ne ducem si in alte zone istorice ale Romaniei. Avem scouting facut in Tara Oasului, in Maramuresul istoric si in Valea Jiului. Eu cred ca 5.000 de kilometri pe Via Transilvanica ar fi excelent daca am avea. Ne-am putea bate cu marile rute americane, noi n-avem teritorii atat de mari, dar avem un teritoriu foarte interesant, foarte bogat cu o putere extraordinara", a aratat Alin Useriu.

Dialogul dintre administratia publica si mediul de business sau chiar ONG-uri este adesea dificil. Iulian Stanciu, fost CEO al eMAG si unul dintre cei care a sprijinit inca de la inceputuri proiectul Via Transilvanica, spune ca este nevoie de mai mult dialog.

"Avem nevoie de un dialog intre niste lumi care nu se intalnesc in fiecare zi. Putem sa identificam probleme, oportunitati, ne putem gandi impreuna la solutii. Lucrurile nu se intampla repede, nu se intampla intr-o zi. Deschiderea din partea mediului de business este foarte importanta".

Mihai Jurca, seful Cancelariei premierului, a vorbit despre ce ar putea guvernul si administratia locala mai bine.

"Avem obligatia de a intra in parteneriate publice-private, dar sa nu acaparam proiectul, ci sa ne punem in slujba lui. Sa incercam sa contribuim, lasand lumina reflectorului acolo unde trebuie sa fie".

Evenimentul Via Transilvanica Business Fest, organizat in weekend in campusul asociatiei Tasuleasa Social, a adus in evidenta patru punti, cea dintre autoritati si sectorul privat; intre investitori si economia locala; puntea dintre traditie si viitor, respectiv cea dintre miscare si sens.

Nicusor Dan, presedintele Romaniei

￢ Cu cat reusim mai mult sa stam de vorba si sa reusim sa vedem lumea, o sa reusim si noi ca societate sa ne vedem asa cum suntem, cu bune si rele. Poate o sa reusim sa depasim, in opinia mea, cel mai mare defect al nostru ca societate, nu prea stim sa lucram impreuna.

￢ Insist sa ne privim cu echilibru, pentru ca mai usor sa zici ca Romania e o nenorocire. Trebuie sa ne uitam si ce am reusit ca societate pentru a avea o viziune echilibrata despre ceea ce am reusit ca societate.

￢ Eu sunt foarte optimist pe viitorul economic al Romaniei, o sa incerc ca statul sa va inteleaga mai bine si sa reusim sa lucram impreuna.

Alin Useriu, fondatorul Tasuleasa Social

￢ Gandul nostru inca de la bun inceput a fost ca fiecare dintre noi poate sa schimbe in bine locul in care traieste. Care este binele intre cele doua carari, binele si raul? Tot ce este bine pentru oameni si, chiar daca la inceput nu va semana cu binele, daca va fi acceptat de comunitate o sa zicem ca este bine, daca nu, ne oprim.

￢ Ce am invatat la Tasuleasa Social? Sunt 400 de comunitati pe Via Transilvanica, nu exista nicio comunitate care sa zica ca Via Transilvanica face rau. Via Transilvanica este ceea ce uneste, drumul care ne uneste. Nu schimbam viziunea sau principiile doar pentru a fi schimbate. Radacinile nu se schimba, dar radacinile pot sa ia orice forma.

Dan Stefan, fondatorul Autonom

￢ Eu nu m-am obisnuit cu ideea asta de firma mare. Mi-as dori sa nu ne consideram o firma mare, ne consideram un consortiu de firme mici. Exista traditii in companiile care functioneaza bine. Exista o viziune asupra lumii, care ne duce dincolo de rolul de manager de cifre.

￢ Suntem intr-o epidemie de neincredere. Via Transilvanica este un exemplu concret ca se poate. Au pornit 2 frati care au muncit foarte mult. E o chestie de mindset, cum privim lucrurile. Crezi ca se poate, ai dreptate, crezi ca nu se poate, ai dreptate.

Mihai Jurca, seful Cancelariei prim-ministrului

￢ Parteneriatul dintre stat si privat este o exceptie care intareste regula, se face foarte greu. Trebuie sa construim increderea prin a face, nu prin a spune.

￢ In viitor, parteneriatul va trebui sa fie o unealta care sa ne ajute sa ne dezvoltam.

￢ Va fi obligatoriu daca vrem sa atacam niste probleme in zona infrastructurii, e nevoie de parteneriate publice-private, pentru ca de la un punct incolo vor fi cele mai bune solutii.

￢ Problema principala pe care o vad eu intre stat si privat este increderea. Ea nici nu se construieste rapid, dar se pierde usor. Se construieste de obicei pe rezultate.

Georgiana Singurel, partener, Reff & Asociatii / Deloitte Legal

￢ Succesiunea in organizatiile fara scop lucrativ este diferita fata de cele din business. De la un moment dat, proiectul va evolua fara fondator.

￢ In ONG-uri nu exista forma de proprietate a fondatorului si atunci e fascinant sa vezi oameni care construiesc lucruri pe care nu le detin, nu le vor detine si nu le pot lasa mostenire mai departe.

￢ O asociatie se identifica cu misiunea pe care o are si nu neaparat cu personalitatea fondatorului, aici fiind o diferenta majora fata de start-upuri.

Mihai Vasilescu, partener Prime Kapital

￢ Daca ne uitam in urma cu 15 ani, lucrurile aratau mult mai grav din perspectiva disponibilitatii de finantare. Astazi, avem o multitudine de surse si avem o acumulare de capital care s-a dublat sau a dus la o acumulare de expertiza antreprenoriala.

￢ Asta este atuul si lucrul pe care noi vrem sa axam politica de investitii in aceasta strategie de migrare graduala de la focusul nostru istoric, si anume de investitii in domeniul imobiliar, preponderent dezvoltari de centre comerciale si proiecte rezidentiale.

￢ Cautam acum urmatoarele povesti de crestere, catre care sa alocam aceasta expertiza antreprenoriala si capital acumulat, fie intr-un format de investitii de tip equity, alaturi de fondator sau, daca fondatorul planuieste sa iasa, alaturi de echipa pe care a construit-o.

Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte Romania & Moldova

￢ Suntem aici in mijlocul unei naturi superbe, intr-un loc simbolic nu doar pentru ca este kilometrul zero al proiectului, capitala in care bate inima lui generoasa, ci si pentru ca prin mijlocul acestui campus a trecut timp de secole granita dintre provinciile romanesti.

￢ Suntem aici si pentru a celebra Romania in miscare, acea Romanie care nu bate pasul pe loc si nu se invarte in cerc, care evolueaza inclusiv de la firul ierbii, de la radacini si de altundeva decat de la Bucuresti.

￢ Via Transilvanica ne aduce acest mesaj inspirational al drumului care ne uneste, atat pentru ca trece pe la fiecare si mai ales pe la cei altfel ignorati, cat si pentru ca este o calatorie pe care o facem impreuna si nu singuri si cu siguranta nu impotriva altora.

Omer Tetik, CEO-ul Bancii Transilvania

￢ Trebuie sa sustinem businessurile mici. Si businessurile mari au nevoie de afacerile mici. Daca vine Jeff Bezos aici, am spune ca fiecare avem un miliard, eu n-am, dar el are. Nu este vorba doar de statistici. Totusi, IMM-urile sunt cel mai mare angajator al Romaniei. Ei sunt cei care au sustinut economia cu taxe, cu impozite.

￢ Banca Transilvania a fost o banca foarte mica. Prima mea prezentare pe care am facut-o, atunci lucram la alta institutie financiara, a fost ca in piata exista banci mari, dar si banci mici, precum Banca Transilvania, pe care nu trebuie sa le luam in seama.

￢ Trebuie sa facem o Romanie din care copiii nostri sa nu vrea sa plece nici pentru educatie, nici pentru munca.

￢ Daca noi nu livram actionarilor bugetul promis, atunci nici nu vom avea bani ca sa sustinem Via Transilvanica.

Iulian Stanciu, investitor, fost CEO si actionar al emag

￢ Alin Useriu mi se pare un antreprenor social exceptional, avem nevoie de astfel de modele. Pe construirea increderii ca putem sa facem mai mult.

￢ Uniunea Europeana este in retragere in acest moment, nu ne va nimeni mai mult. Trebuie sa facem noi. Nu se ocupa altcineva.

￢ Noi avem mai multe parti ale povestii capitalului romanesc. Prima este cea a anilor '90, cand a fost distribuita de la stat catre privat, un proces cu multe imperfectiuni. Am avut apoi anii 2000, care au fost marcati de procesul de aderare, care au venit cu o convergenta institutionala. Sistemul bazat pe reguli a permis capitalului strain sa vina in Romania. Apoi au aparut antreprenorii romani, afacerile si s-a creat capital romanesc

￢ Romania se vede mai bine de jos in sus decat de sus in jos. Peste tot sunt oportunitati, dar trebuie sa ai o gandire pozitiva.

￢ Daca statul intervine in piata nu avem o piata functionala

￢ Avem nevoie de capital romanesc, avem nevoie sa construim valoare adaugata. Cand nu vor mai veni bani de la UE va trebui sa investim mai cu cap

￢ Exista bani in economie, dar nu exista capital de risc, avem nevoie de equity, trebuie sa crestem nivelul de capitalizare al companiilor romanesti

￢ Statul ia foarte multi bani din piata, ia bani din banci, ia bani din fondurile de pensii prin titluri de stat si lasa piata privata fara aer.

Oana Gheorghiu, viceprim-ministru, Guvernul Romaniei

￢ Statul roman cred ca trebuie sa fie suplu si are cateva roluri bine definite: sanatate, educatie, infrastructura, securitate. Astea sunt lucrurile esentiale pe care trebuie sa le asiguram

￢ Ar trebui sa constientizam mai mult rolul cetateanului in viata politica, pentru ca am lasat foarte mult spatiul asta liber pentru ceea ce noi numim politicieni.

￢ Cred ca e un spatiu de recastigat din diferite pozitii. Din pozitia de cetatean care e activ si care isi apara drepturile, dar care si, proactiv, propune proiecte si parteneriate.

￢ Mi-as dori mai mult sa facem politica fiecare dintre noi, indiferent unde ne aflam.

Radu Hanga, presedinte, BVB - Bursa de Valori

￢ Atunci cand vrei sa cresti, atunci cand te dezvolti, cand vrei ca produsele tale sa fie vizibile, unul dintre lucrurile de care ai nevoie este expunerea. Bursa da companiilor acea expunere de care au nevoie ca sa creasca.

￢ Suntem a treia bursa ca marime in Europa Centrala si de Est. Deasupra noastra sunt doar Polonia si Austria.

￢ Am depasit in ultimii ani Ungaria, am depasit Cehia, deci suntem numarul trei ca si capitalizare in Europa Centrala si de Est.

￢ Numarul de conturi deschise: la sfarsitul anului 2020 aveam 53.000 de conturi deschise. 53.000 de romani investeau in companiile listate la bursa.

Marius Ghenea, Catalyst Romania

￢ Catalyst Romania Fondul 1 a fost primul fond de venture capital din Romania, infiintat in 2012, iar investitiile efective au inceput in 2013. Vorbim, asadar, de 13-14 ani de activitate de venture capital in Romania. A urmat fondul 2, iar acum pregatim fondul 3.

￢ Primul nostru fond a avut 15 milioane de euro, iar atunci am reusit cu greu sa atragem din capital privat aproximativ 30% din aceasta suma.

￢ Daca ne uitam cu 15 ani in urma, ecosistemul de business si de investitii arata foarte diferit, atat din perspectiva ofertei, cat si a cererii. De atunci, lucrurile s-au schimbat radical si, din fericire, in bine.

￢ Din cele 15 milioane de euro am investit in zece companii romanesti. Primul fond, construit prin programul JEREMIE, putea investi exclusiv in Romania. Pastram si astazi focusul pe piata locala, dar intre timp avem posibilitatea sa investim si in afara tarii.

Raluca Nicolescu, CEO, Banca de Investitii si Dezvoltare

￢ Scopul Bancii de Investitii si Dezvoltare e unul de a completa, de a rezolva decalajele de finantare din economie, dar si de a multiplica, prin instrumentele pe care le are, banii publici cu bani privati.

￢ Sistemul bancar are o lichiditate foarte buna. Depozitele, raportul credite-depozite de 70%, fonduri de pensii.

￢ Ideea existentei acestei banci este de a avea aceasta infrastructura, de a crea acest ecosistem care sa poata sa asigure unei companii sau unui antreprenor, de la idee, la inovare, crestere si, dupa aceea, expansiune, un instrument financiar care sa-i fie alaturi.

￢ Este de a fi acest liant intre sursa publica si sursa privata, prin multiplicare.

Daniela Iliescu, director executiv, ROPEA

￢ In industria de private equity, asociatia noastra reuneste aproximativ 30 de fonduri de investitii care investesc in Romania. Numarul real este ceva mai mare, pentru ca pe piata sunt active si fonduri internationale

￢ Masuram impactul asupra economiei, in sensul in care urmarim contributia la PIB, numarul de locuri de munca create si accelerarea sau dinamica afacerilor in care investim ca fonduri de investitii.

￢ Urmarim anual aceste statistici, pe serii de cinci-sase ani. De exemplu, in perioada 2019-2024, companiile care au beneficiat de investitii de tip private equity si venture capital au creat net 20.000 de locuri de munca.

Andrei Burz-Pinzaru, partener, Reff & Asociatii/Deloitte Legal

￢ Pentru ca Via Transilvanica sa existe, e nevoie nu doar de poteci, pentru ca, in mare masura, locurile pe unde trece traseul existau ca poteci, drumuri, de un fel sau altul.

￢ E nevoie de borne. Bornele trebuie sa fie foarte bine facute, trebuie sa fie bine plasate, stabile, drumetul sa se poata baza pe bornele respective, pe bornele respective si pe traseu ca sa ajunga acolo si ca sa ramana si sa functioneze.

￢ Si toate marcajele pe traseu trebuie sa fie ingrijite de cineva. Cu alte cuvinte, e nevoie de un ecosistem.

￢ Tot asa cum pentru un traseu ca Via Transilvanica e nevoie de un ecosistem, si pentru antreprenoriatul romanesc, si nu numai, in drumul lui de la firma mica, afacere de familie mica, sa spunem, care poate sa evolueze, sa ajunga un lider national sau chiar regional, e nevoie de niste piloni de sprijin.

Cerasela Baiculescu, CEO, IBM Romania si Moldova

￢ In parteneriatul public-privat sunt foarte multe lucruri care trebuie facute, dar e clar ca Romania poate avea proiecte prin care sa scaleze si asta trebuie sa facem impreuna. Este o asumare atat a mediului privat, cat si a mediului public.

￢Ar trebui sa ne asumam ca obiectiv de tara digitalizarea. Digitalizarea nu tine de un minister sau de altul, ea trebuie sa fie un obiectiv care sa transcenda si sa aiba roluri asumate in fiecare organism. Si sa aiba un punct unic decizional.

￢ Cred ca vor fi niste lucruri care vor schimba profund si vor accelera beneficiile pe care digitalizarea le aduce.

Daniel Gross, CEO, PENNY / REWE Romania

￢ Romania a crescut mult, in pofida tuturor punctelor pe care inca trebuie sa le mai rezolvam. Am inceput in 2001 si de 25 de ani fac numai discount, numai business-ul acesta, iar in relatia mediu privat-autoritati lucrurile s-au schimbat mult. Sunt si la stat foarte multi oameni buni, care au facut posibil Romania de astazi. Si ar trebui sa incepem sa o prezentam mai bine si sa ne si bucuram de ea.

￢ Este important sa existe capital, sa fie aici prezent, sa creeze valoare. Sa fie incurajat, sa vina, sa creeze valoare si altfel devenim toti mai prosperi, mai bogati. Interesul este sa construim.

Corneliu Bodea, CEO, Adrem

￢ Nu cred ca suntem intr-un loc bun in relatia stat-privat. Dar nici nu cred ca am fost vreodata intr-un loc mai bun ca sa avem regrete. O motivatie este legata de faptul ca acest tip de parteneriat a fost sabotat in timp de oameni, si din mediul privat si de la stat.

￢ Dar sunt pozitiv, optimist, pentru ca vad astazi statul avand nuante, ceea ce imbucurator.

￢ Oare noi, romanii, la Revolutie si de atunci pana acum, am ales capitalismul cu adevarat, am ales respectul pentru capitalul privat cu adevarat? Pentru ca eu astazi nu simt ca am avut parcursul acesta si cred ca acesta este un alt motiv care saboteaza acest parteneriat stat-privat.

Cristian Erbasu, director general, Erbasu Constructii

￢ Exista viata dupa PNRR? Evident ca exista. Insa au fost santiere cu mii de oameni. Ce faci cu acesti muncitori, mai ales cu cei calificati, pana vor demara alte santiere, sase luni, un an? Ei isi vor gasi o cale, in Occident, unde sunt chemati.

￢ Vorbim de o punte intre stat si privat. Birocratia creeaza extrem de multe probleme. Am sperat ca digitalizarea va rezolva o parte macar din aceasta problema. Dar am acest sentiment ca AI va colapsa in fata birocratiei romanesti.

￢ La fondurile europene, le avem din 2007 si peste 70% din proiecte sunt realizate in ultimul an, maxim doi.

Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei

￢ Democratia costa, iar pentru orice companie care vrea sa se dezvolte in Romania si are business-uri de miliarde sau sute de milioane, cred ca e de mult bun simt sa finanteze organizatii non-guvernamentale serioase, ca Tasuleasa Social si multe altele.

￢ Sunt oameni care isi iubesc tara si sunt dispusi sa faca ceva pentru ea, in parteneriat cu companiile si ONG-urile.

￢ Problema noastra nu sunt planurile, nu sunt proiectiile, pentru ca avem mii de strategii, ci nevoia unui contract foarte serios intre cei care sunt alesi, primari, parlamentari, ministri, presedinte, si cei care aleg. Un contract cu ce face fiecare, cand si cum si de ce si cum raspund.

George Gilea, presedinte, UmanEast

￢ E foarte important sa intelegem ca e nevoie de un dialog continuu, dar e la fel de important sa apreciem autenticul. De aceea ne duce si facem cercetare. Trebuie sa vorbim despre elementele care compun identitatea noastra. Si trebuie sa avem in minte ca istoria noastra recenta a mistificat de multe ori si momente istorice si simboluri ale culturii noastre.

￢ Radacinile culturale din comunitatile pe care le traverseaza Via Transilvania spun ceva despre istoria noastra comuna si e important sa le cunoastem.