Eveniment

Curtea Constitutionala a trimis astazi, spre publicare in Monitorul Oficial, motivarea pe controversata lege a pensiilor de serviciu ale magistratilor, declarata constitutionala zilele trecute.

In motivarea de 40 de pagini, judecatorii CCR spun de ce au respins sesizarea CJUE si sustin ca instanta europeana nu se pronunta daca o norma de drept intern este in conformitate cu dreptul UE si nici nu ofera avize consultative cu caracter general. CCR spune ca admisibilitatea intrebarilor preliminare tin de o cauza aflata pe rolul unei instante nationale si de "utilitatea reala" a raspunsului oferit de CJUE.

Motivarea CCR se publica joi si in Monitorul Oficial.

Judecatorii de la CCR invoca urgenta masurii prin faptul ca actuala Comisie Europeana a stabilit suspendarea sumei de 869 de milioane de euro din PNRR si Romania se afla "intr-o situatie economica dificila", cu deficit de 9,3% si datorie publica de 54,8% din PIB.

CCR considera ca angajarea raspunderii de catre Guvernul Ilie Bolojan pe proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistratilor a fost "o masura luata in extremis" iar prevederile sunt "un raspuns energic si necesar la situatia financiar-bugetara a statului".

Curtea explica faptul ca Justitia din Romania primeste o pensie contributiva si o pensie administrata privat, iar pensia de serviciu, prin suplimentul dat de stat, "nu are ca temei constitutional art.47 alin.(2) Constitutie, ci art.124 alin.(3) din Constitutie".

Art 124 (alin 3) din Constitutie statueaza ca "judecatorii sunt independenti si se supun numai legii".

Art.47 alin.(2) din Constitutie prevede ca "cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege. Cetatenii au dreptul si la masuri de asistenta sociala, potrivit legii"

Ca arate, Curtea sustine ca legea "stabileste un regim juridic nou al pensiei de serviciu bazat exclusiv pe art.124 alin.(3)", iar "pensia de serviciu nu este eliminata (...) ci este reasezata pe o baza exclusiv necontributiva".

"Curtea Constitutionala nu are competenta de a examina oportunitatea initierii unui demers legislativ si nici de a cuantifica impactul bugetar. (...) Curtea nu se poate transforma intr-un cenzor contabil al veridicitatii calculelor de natura financiara prezentat de Guvern", sustine motivarea.

Judecatorii compara pensile magistratilor din Romania cu media din sistemul public si cu pensiile europene: "Spre exemplu, potrivit datelor publicate de catre autoritatile franceze, in cazul Republicii Franceze pensia medie neta a unui magistrat este de 4.180 euro (echivalentul a aproximativ 21.000 lei), raportat la o pensie medie neta lunara la nivelul intregii economii de 1.626 euro (echivalentul a aproximativ 8.200 lei).

Astfel, pensia medie a unui magistrat este de aproximativ 2,5 ori mai mare fata de pensia medie la nivelul intregii economii, in timp ce in cazul Romaniei, ulterior aplicarii dispozitiilor legii supuse controlului de constitutionalitate, aceasta ar urma sa fie de 6,7 ori mai mare.

Un exemplu ce permite concluzii similare, calculat tot pe baza datelor puse la dispozitie de autoritatile publice din acest stat, este cel al Republicii Federale Germane. In acest caz, salariul mediu lunar al unui magistrat este de 6.973 euro (echivalentul a aproximativ 35.000 lei), in timp ce pensia medie lunara a unui magistrat este de 5.003 euro (echivalentul a aproximativ 25.100 lei), asadar un procent de 71% din salariul mediu lunar.

Raportat la pensia medie lunara la nivelul intregii economii, in valoare de 1.770 euro, pensie medie lunara a unui magistrat va fi de 2,8 ori mai mare, din nou mult sub raportul de 6,7 ce va deveni aplicabil in cazul Romaniei dupa intrarea in vigoare a dispozitiilor legii supuse controlului de constitutionalitate.

Daca este considerata relevanta realizarea unei comparatii cu un stat ce a facut parte din blocul comunist si in care s-a considerat ca este necesara asigurarea unei independente sporite pentru magistrati prin acordarea unui cuantum mai mare al pensiei, poate fi analizat cazul Poloniei.

In acest caz salariul mediu lunar al unui magistrat are un cuantum de 17.150 zloti, echivalentul a aproximativ 20.400 lei. Pensia medie lunara a unui magistrat este de 12.865 zloti, echivalentul a 15.320 lei.

Desi, potrivit datelor furnizate pentru anul 2024 de catre Fondul Monetar International, produsul intern brut/cap de locuitor al Poloniei este mai mare cu 25% fata de produsul intern brut/cap de locuitor al Romaniei din aceeasi perioada, pensia medie lunara a unui magistrat din Polonia este cu aproximativ 40% mai mica raportat la cea a unui magistrat din Romania".

Cu privire la criticile de neconstitutionalitate extrinseci, Curtea a constatat ca:

- angajarea raspunderii Guvernului in fata Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, asupra unui proiect de lege este un aspect de natura constitutionala al raporturilor dintre Guvern si Parlament, realizandu-se, astfel, atat controlul parlamentar, cat si actul de legiferare in sine. Reglementarile adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect si scop unitar, respectiv masuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justitiei. Urgenta si necesitatea - adoptarii legii au avut in vedere evitarea accentuarii dezechilibrului bugetar si a obligatiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului National de Redresare si Rezilienta.

Cu privire la criticile de neconstitutionalitate intrinseca, Curtea a constatat ca:

- legea stabileste un mecanism tranzitoriu pana la atingerea varstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare in sistemul justitiei, mecanism care valorifica un raport invers proportional intre nivelul vechimii in functie si cel al varstei de pensionare; - eliminarea, in conditiile prevazute de dispozitiile legale criticate, a actualizarii pensiilor de serviciu in functie de indemnizatiile aflate in plata este in sensul Deciziei Curtii Constitutionale nr.467 din 2 august 2023, paragraful 157; - cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constitutionala nu are competenta de a stabili nici valoarea nominala de referinta a nivelului acesteia si nici valoarea procentuala ce se aplica asupra bazei de calcul in vederea determinarii acesteia.

Cei doi judecatori CCR sustin ca, in urma noului proiect de lege, cuantumul pensiei de serviciu nete al unui magistrat ramane la 70% din cat avea si, ca atare, un asemenea nivel al pensiei se indeparteaza de normele stabilite prin jurisprudenta CCR.

"Plafonarea pensiei de serviciu la 70% din ultimul venit net conduce la o reducere semnificativa pana la anihilare a raportului dintre ultimul venit si pensie, de natura sa goleasca de continut garantiile constitutionale", sustin magistratii.

Gheorghe Stan si Cristian Deliorga considera ca un astfel de cuantum lipseste de efect pensia de serviciu a unui magistrat si "este inevitabil ca pensia contributiva din sistemul public sa creasca progresiv si sa depaseasca, in interval scurt, pensia de serviciu plafonata" a magistratilor.

"Prin urmare, reglementarea supusa controlului de constitutionalitate nu doar ca reduce nejustificat nivelul pensiei de serviciu, dar creeaza premisele eliminarii sale in plan efectiv, transformand-o intr-un drept pur teoretic.

In consecinta, desi ratiuni de politica bugetara pot justifica, in principiu, ajustari ale sistemului de pensii, acestea nu pot prevala asupra obligatiei constitutionale a statului de a garanta independenta autoritatii judecatoresti.

Argumentele de natura bugetara, legitime in sine, nu pot fundamenta masuri care aduc atingere substantei garantiilor statutului magistratului, intrucat independenta Justitiei constituie una dintre valorile fundamentale ale ordinii constitutionale si nu poate fi relativizata prin considerente financiare conjuncturale.

In acelasi timp, desi proiectul de lege isi justifica interventia prin necesitatea corectarii inechitatilor dintre "toti beneficiarii de pensii platite din fonduri publice", se arata in motivare.

"Reglementarea are un caracter vadit subiectiv si selectiv. Astfel, proiectul nu aduce nicio modificare pensiilor de serviciu ale altor categorii profesionale distincte - precum personalul militar si asimilat (din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale), personalul diplomatic, membrii Curtii de Conturi, functionarii parlamentari, precum si alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale.

In absenta unei justificari obiective si rezonabile pentru acest tratament diferentiat, interventia legislativa apare ca fiind incoerenta in raport cu scopul declarat si susceptibila sa creeze noi dezechilibre, in loc sa le corecteze. Mai mult, lipsa unei evaluari financiare globale, care sa analizeze impactul asupra ansamblului pensiilor de serviciu finantate din fonduri publice, confirma caracterul partial si insuficient fundamentat al reformei.

Prin urmare, aceste deficiente sunt de natura sa atraga incalcarea art. 1 alin. (5)din Constitutie, sub aspectul cerintelor de calitate, previzibilitate si fundamentare a legii, precum si a art. 16 alin. (1) din Constitutie, referitor la principiul egalitatii indrepturi, intrucat masurile propuse instituie un tratament diferentiat intre categorii aflate in situatii comparabile, fara o justificare obiectiva si rezonabila".

Judecatorii considera ca avand in vedere ca legea produce diferente arbitrare si discriminatorii, totul este de natura sa afecteze coerenta statutului profesional si sa creeze aparenta unor garantii inegale ale independentei :

"O asemenea solutie legislativa poate genera perceptia ca nivelul protectiei materiale a independentei judecatorului depinde de factori temporali sau conjuncturali, ceea ce contravine atat art. 16 alin. (1) si art. 124 alin. (3) din Constitutie, cat si exigentelor dreptului Uniunii Europene privind protectia jurisdictionala efectiva, consacrate de art. 19 alin. (1) TUE.

Pentru toate argumentele expuse, apreciem ca "interventiile legislative care diminueaza semnificativ pana la anihilare pensia de serviciu a magistratilor sau ii altereaza natura juridica afecteaza nu doar drepturi individuale, ci insasi arhitectura constitutionala a independentei justitiei, ca o componenta esentiala a statului de drept".

In acord cu motivarea, judecatorii Mihaela Ciochina, Mihai Busuioc si Asztalos Csaba-Ferenc, in opinie concurenta, critica totusi decizia:

"Se observa ca legea criticata instituie o reducere ex abrupto a cuantumului pensiei de serviciu, cu alte cuvinte, dupa intrarea ei in vigoare persoanele care se vor pensiona sub imperiul ei vor suporta o reducere imediata a pensiei de serviciu cu cel putin 30%.

Mai exact, baza de calcul a pensiei de serviciu va scadea imediat de la 80% la 55% din indemnizatia bruta, iar suma astfel obtinuta va fi la randul ei limitata, de la 100% la 70% din indemnizatia neta.

Or, daca s-a stabilit drept criteriu de constitutionalitate necesitatea reglementarii normelor intertemporale atunci cand reforma pensiilor de serviciu a vizat varsta de pensionare, acelasi rationament ar fi fost valabil pentru reforma privind cuantumul pensiei de serviciu.

Ca atare, ar fi fost necesara o asemenea evaluare a constitutionalitatii noii reglementari in coordonatele deja stabilite prin Decizia nr.467/2023.

Jurisprudenta Curtii a subliniat importanta normelor tranzitorii (a se vedea Decizia nr.402/2024), care trebuie sa creeze cadrul necesar unei receptari organice in ordinea normativa a noilor solutii legislative promovate, si anume cu respectarea principiului securitatii juridice. Astfel, apreciem ca ar fi fost necesara si examinarea acestui aspect in decizia la care am redactat prezenta opinie concurenta", spun cei 3 judecatori.

Dupa publicarea motivarii, legea privind pensiile de serviciu ale magistratilor intra practic in procedura constitutionala de promulgare, presedintele Romaniei avand teoretic 20 de zile pentru a semna proiectul de lege.

Zilele trecute, sefii celor 16 Curti de Apel din Romania dar si UNJR i-au cerut presedintelui Romaniei, Nicusor Dan, sa intoarca la Parlament, spre reexaminare, legea, judecatorii considerand ca proiectul incalca statutul magistratului, genereaza trei categorii de pensionari speciali si discriminari in Justitie.

Administratia Prezidentiala a comunicat ca Nicusor Dan asteapta motivarea CCR pentru a promulga legea pentru ca aceasta sa intre in vigoare.

Curtea Suprema de Justitie, autoarea sesizarii de neconstitutionalitate, a anuntat, dupa decizia CCR, ca "va utiliza toate mijloacele legale si institutionale" pentru a apara independenta Justitiei, "inclusiv prin sesizarea institutiilor europene competente".

Premierul Ilie Bolojan se afla astazi la Bruxelles, unde are discutii cu oficiali europeni, inclusiv pe tema fondurilor PNRR, reforma pensiilor speciale fiind unul dintre jaloanele pe care Romania si le-a asumat.