Banci si asigurari

Inflatie

￢ BNR a revizuit in crestere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflatie pentru finalul anului 2026 si anticipeaza ca aceasta va ajunge la 2,7% la sfarsitul lui 2027.

￢ Daca se prelungeste plafonarea la gaze urmeaza, hai sa folosesc si eu un cuvant care am vazut ca place, dar il folosesc in sens pozitiv, urmeaza o prabusire, o prabusire a inflatiei. Se duce pur si simplu, in cateva luni, spre 3%, de la 9%. Este o corectie. Prognoza noastra este ca inflatia lunara in perioada urmatoare va urma aceeasi traiectorie, 0,3%, 0,4% pe luna, ceea ce inseamna in jur de 4% anual. Si ajungem la 3% si intram spre sfarsitul anului si inceputul anului urmator in marja de fluctuatie.

￢ Mai apare o remarca pe care am sesizat-o. Este corecta. Banca Nationala de patru ani a ratat tinta de inflatie. Pai si inflatia din zona euro a fost mai mare decat prognoza, nu? In 2022, in 2023. Si hai sa nu subestimam prin ce a trecut aceasta tara. Adica tara noastra, ca nu vorbesc despre alta tara. Am avut o pandemie cu toate masurile care au fost, razboi la granita cu toate consecintele, criza energetica cu impact major asupra preturilor. Si la noi, in plus fata de alte tari, un an electoral prelungit. De fapt a fost mai mult decat un an. A fost aproape un an si jumatate. Si practic o criza politica. De-aia nu ne mai trebuie inca una. Sa fim atenti!

￢ Asteptarile inflationiste pe termen scurt s-au atenuat ulterior celor doua socuri de oferta din T3, insa acestea se mentin la un nivel ridicat.

￢ In linii mari, traiectoria ratei anuale a inflatiei IPC ramane in concordanta cu prognoza din raportul anterior: traiectorie descendenta, cu o intrerupere temporara in T2 2026 si o reducere ampla in trimestrul urmator, determinate preponderent de efecte de baza.

￢ Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat are o traiectorie lent descendenta, cu o scadere semnificativa in T3/2026, pe seama efectelor de baza; pe termen mediu, evolutia reflecta acumularea presiunilor provenite din partea cererii deficitare.

Deficitul bugetar, datoria publica si deficitul extern

￢ Romania a avut deficite care se indreptau spre 10% din PIB, si la deficitul bugetar si la contul curent, iar pachetul fiscal implementat din 2025 a stat la baza consolidarii fiscale, asteptata si de creditori.

￢ E deficitul tarii. Nu e deficitul lui X sau a lui Y. L-au facut diverse guvernari, dar e deficitul tarii, nu?

￢ Eu nu agreez deloc bucuria unora care spun ca o sa dam cu capul de ziduri datorita acestui deficit si datorita situatiei tarii. Deficitul trebuie sa fie finantat. Daca nu e finantat deficitul, nu se mai platesc pensii, nu se mai platesc salarii ale bugetarilor si asa mai departe. Trebuie sa fim seriosi cu problema deficitului si a datoriei. Cine a facut datoria? Iar apare o intrebare. Au facut-o guvernele, sa o plateasca guvernele. Guvernele au actionat in numele tarii. Haideti sa rezolvam problema deficitului si a datoriei.

￢ In urma ajustarilor fiscale s-a asigurat pastrarea ratingului de tara si accesul Romaniei pe piata internationala de capital.

￢ Datoria creste, peste tot in lume vedeti ca exista o datorie publica si ea se refinanteaza, nu este ceva anormal ce face Romania, exista un management al datoriei publice si salut pe aceasta cale faptul ca Ministerul de Finante si-a format o echipa de profesionisti care face in mod corect finantarea si refinantarea datoriei publice. Sa te uiti la scadente nu e o treaba usoara, sa ti le ordonezi, sa vezi cat iei de pe piata internationala, cat iei de pe piata interna. BNR care tine conturile Ministerului de Finante ajuta profesional prin expertii care merg impreuna cu echipa ministerului pe pietele internationale si pe pietele interne si ajuta la aceasta finantare.

￢ Datoria publica a Romaniei a depasit pragul de 60% din PIB, un nivel mare, si, in aceste conditii, statul roman trebuie sa faca ce spune legea. Guvernul, Parlamentul au aprobat legea si cand ne apropiem de 60% din PIB cu datoria trebuie anumite masuri, iar cand depasim acest nivel masurile trebuie intarite, si probabil vor fi intarite.

￢ Noi aici am sugerat un singur lucru: accent pe banii europeni, mai ales ca o parte din ei sunt sub forma de granturi, de donatii. Ce ar putea sa faca in plus Romania dupa depasirea pragului de 60% din PIB la datoria publica? Parerea guvernatorului BNR, care a fost si premier: strategia de management al datoriei publice care a ajuns la un nivel " nu mai suntem copii, tineri, am sarit direct la varsta adulta - 60% e datorie mare - Atentie si la ce ne spun finantatorii exteri pentru ca depindem de ei. Cam asta trebuie sa faca statul roman.

￢ Parerea mea este sa reducem totusi datoria publica sub 60% si putem sa o facem. Elementul-cheie este sa avem ani buni crestere economica ceva mai mare decat deficitul bugetar.

Trecerea la euro

￢ Cand trece Romania la euro? "Cand reusim sa aducem deficitul bugetar sub 3% din PIB si nu e treaba usoara. Atunci incepem sa vorbim despre un termen. Daca programul actual de reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB va functiona in urmatorii doi-trei ani, probabil ca discutam in cinci ani despre intrarea in zona euro. Pana atunci si inflatia va fi marginal mai ridicata, nu avem cum sa o dam in jos".

￢ Sugerez o discutie mai aprofundata asupra momentului cand vom avea un program de trecere la euro. Vreau sa fac precizarea ca am auzit ca s-ar fi opus cineva din sistemul bancar intrarii in zona euro. Nu este adevarat. Noi, BNR, pana in 2018, in aceasta cladire, am avut sedinte ale unui comitet de trecere la euro. Aveam prin 2017 si programul pe unde sa opreasca masinile de transport valori care sa aduca numerar euro, sa opreasca la Oradea, la Cluj, la Sibiu si asa mai departe si unde sa depuna bancnotele. Si ultima sedinta am facut-o, pentru ca am avut aceasta capacitate, la Academia Romana, cu premierul Viorica Dancila. Ne-am dus la Academia Romana cu toate partidele politice in 2018 si am vorbit despre intrarea in zona euro. Dupa care tema a disparut. Intr-adevar, a aparut pandemia, a aparut razboiul. Deci, puteti sa aveti toata garantia ca sprijinim pe toate caile rezonabile si adevarate intrarea in zona euro.

￢ Se spune: A intrat Bulgaria in zona euro, ce rusine pentru Romania! Dar de ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Cehia? De ce nu a intrat Ungaria? Rusinea Romaniei este ca sta in aceeasi grupa cu Polonia, Cehia, Ungaria? Si in Polonia datoria publica este de circa 60-70% din PIB.