La ce de fapt au spus "Nu" islandezii si de ce. Avutia Islandei provine din exￂploatarea pestelui, exploatarea resurￂselor naturale si turism

Islanda este o natiune mica, dar bogata. Acestea sunt doua lucruri importante pentru a intelege de ce islandezii au ales prin referendum ca tara lor sa nu reinceapa discutiile cu Uniunea Europeana pentru aderarea la blocul comunitar. Unii au vazut in decizia islandezilor un vot contra UE.

Avutia Islandei provine din exploatarea pestelui, exploatarea resurselor naturale si turism. UE a fost construita pe principiul punerii in comun a resurselor. Pestele este important pentru islandezi. Contribuie cu pana la 15% la PIB si reprezinta 40% din exporturi.

Aproape 10% din gospodariile islandeze au venituri multumita industriei pescuitului. De aceea, multor islandezi nu le-ar fi usor sa accepte sa imparta locurile bune de pescuit cu pescarii altor natiuni din UE.

Cam aceleasi lucruri se pot spune despre industria aluminiului din Islanda. Dar turistii vor veni oricum, fie ca Islanda este in UE, fie ca nu.

Tara este oricum parte din Spatiul Economic European, care are multe in comun cu ce inseamna comert si libera trecere in UE. Odata in Uniune, Islanda, o natiune cu doar 400.000 de locuitori, ar avea o greutate prea mica in deciziile si politicile Uniunii. Acestea sunt explicatiile simple pentru rezultatul negativ al referendumului recent din Islanda pe tema reinceperii discutiilor cu UE pentru aderarea la blocul comunitar.

Victoria taberei "Nu" a fost descrisa ca o lovitura pentru mandria Bruxeless-ului, "un dus rece islandez", victoria unui popor mic impotriva imperiului UE. Alegerea islandezilor de a nu-si vinde suveranitatea, locurile de pescuit si resursele. Astfel, islandezii au ales sa poata decide ei in ce masura lucreaza cu UE sau cu alte natiuni.

Realitatea este mai complicata. In primul rand, referendumul nu a fost despre aderarea la UE, ci doar despre reinceperea discutiilor privind aderarea. Daca rezultatul votului ar fi fost pozitiv, ar fi inceput negocieri, iar in cazul in care Islanda ar fi obtinut un acord favorabil ar fi urmat un alt referendum, de data aceasta despre aderarea la UE.

Tabara "Nu" a castigat la limita, cu 52,8% din voturi. Au votat 225.000 de oameni, ceea ce inseamna o prezenta la vot de 82,5%.

Diferenta au facut-o 12.600 de voturi. O circumscriptie a uimit prin rezultatul perfect egal: 9.900 de voturi pentru si tot atatea impotriva. Aceasta arata o natiune aproape perfect polarizata. Si nu trebuie sa mire.

In ziarele mari au dominate opiniile contra aderarii Islandei la UE. Tabara "Nu" a fost foarte bine organizata, bine finantata, din ea facand parte figuri publice populare si mai ales directori executivi de la companii binecunoscute.

Ei au exploatat din plin emotiile electoratului. Au recurs si la frici primordiale, cum este cea a pierderii avutiei. Oamenilor li s-a spus cum in UE sunt taiate salarii si venituri pentru ai ajuta pe altii sau pentru imprumuturi de urgenta.

Actualul guvern, cel considerat marele pierzator politic al referendumului, implementeaza o campanie de crestere a taxelor. In cealalta tabara, strategii au dus o campanie mai mult tehnica, dand fricilor raspunsuri ambigue.

Islanda si-a depus candidatura pentru aderarea la UE in 2009, in plina criza financiara globala. Procesul de aderare a fost inghetat in 2013, cand asupra zonei euro plana pericolul dezintegrarii.

Insa intre timp Islanda a trecut prin propria criza financiara, cauzata de prabusirea unei bancii de economii online, Icesave, detinuta de cea mai mare institutie bancara din tara, Landsbanki.

Islanda s-a luptat atunci cu Marea Britanie si Olanda pentru a nu fi obligata sa plateasca pierderile suferite de clientii din cele doua tari membre ale UE.

Cetatenii islandezi au respins prin vot popular acordurile de plata in 2010 si 2011, considerand ca datoria nu apartine contribuabililor.

Islandezii au invatat atunci ca o natiune mica se poate opune unor state mari. Chestiunea aderarii la UE a fost readusa in actualitate dupa ce Alianta Social Democrata a castigat alegerile parlamentare in 2024.

Business international

La ce de fapt au spus "Nu" islandezii si de ce. Avutia Islandei provine din exￂploatarea pestelui, exploatarea resurￂselor naturale si turism

Articole asemanatoare