Eveniment

Ziarul Financiar lanseaza Reportajul Saptamanii. Ce este dincolo de cifre, care este povestea, care este realitatea economica si sociala a Romaniei. In ce tara traim.

￢ De la miezul noptii pana seara tarziu, cand se incheie cele 24 de ore ale zilei, aproximativ 10.000 de oameni trec prin Gara de Nord din Bucuresti l Urca si coboara din sute de trenuri ce ajung in gara la cele 14 linii ￢ De exemplu, peste 170 de trenuri pleaca zilnic de aici. Si toti calatorii, fara exceptie, se lovesc de disconfortul olfactiv si vizual. Mizerie, mirosuri grele, haos ￢ Aceasta e prima imagine a Capitalei ￢ In loc sa arate progresul, Gara de Nord arata opusul ￢ Pentru multi romani din tara, dar si pentru straini, este primul loc in care ajung in Bucuresti si nu in mallurile private, curate, cu vitrine stralucitoare si branduri de lux, in care ajung abia dupa aceea ￢ Insa, aceasta carte de vizita e tratata cu indiferenta.

Reclame uriase la alcool si sucuri pline de zahar, un colt rezervat jocurilor de noroc chiar de la intrare si un intreg culoar transformat in bazar improvizat, care vinde de la ravnitele jucarii Labubu, false, pana la tricouri cu steagul Romaniei. Un kitsch strident. Asa te intampina Gara de Nord din Bucuresti, o "poarta europeana" dintr-o tara care aspira la OCDE, clubul tarilor dezvoltate.

Acum, intrarea in Gara de Nord e neprietenoasa si interiorul e murdar, supraaglomerat, urat mirositor. Dupa ce treci de oamenii strazii care beau ultimele guri de bere din sticlele ramase in cosurile de gunoi slinoase sau pe langa, dai de altii care dorm pe scaunele putine din sala de asteptare si din afara ei. Iar drumul e printre chistoace de tigari si gume de mestecat care ti se lipesc de incaltaminte.

Pentru ca in gari lipsesc scaunele, oamenii ajung sa astepte trenurile la McDonald's, KFC sau Starbucks. Acolo gasesc confort, prize si o urma de modernitate. In acelasi timp, putem vorbi de actualitate si cand cumparam bilete, care pot fi luate fie de la ghisee digitale, fie prin aplicatia CFR, una dintre cel mai bine realizate aplicatii ale statului roman. Astfel, avem un contrast: pe de o parte, exista competenta tehnologica, dar pe de alta parte, in infrastructura se simte lipsa investitiilor.

Autoritatile au spus anul trecut ca cea mai importanta gara din Romania, prin care trec zilnic circa 10.000 de oameni, va arata dupa modernizare ca un mall, cred ele, cu spatii verzi, zone de asteptare moderne, balustrade lucioase, lifturi si rampe pentru toti, totul gandit in jurul ideii de oras inteligent, creativ si verde. In vara anului 2024, ministrul transporturilor de atunci, Sorin Grindeanu, anunta semnarea primei etape a proiectului de modernizare a garii, evaluat in total la 214 milioane de euro. Dar, un an mai tarziu, in vara lui 2025 nu se vede ca ar fi inceput marea schimbare.

"Trebuie sa ne bazam pe lucruri simple, pe curatenie. Un lux mizerabil arata mai rau decat un loc curat intr-o zona mai putin luxoasa. A face preventie si a intretine este mai important decat investitiile in modernizare. Noi vorbim de traiul de zi cu zi, cand ne dorim o gara curata si intretinuta, cu niste reguli, cu un plan de mentenanta, cu un client care este preocupat sa plateasca pentru aceste lucruri. E foarte bine ca se fac investitii de peste 200 de milioane de euro, dar pana acolo trebuie sa facem curatenie si sa intretinem spatiile, sa le aratam calatorilor ca avem respect fata de ei", considera Marian Spinu, cofondator al companiei Deep Serv, care ofera servicii de facility management. Acesta mentioneaza ca CFR Infrastructura, care se ocupa de Gara de Nord, are un contract de servicii de curatenie, desi ea nu se vede. Din punctul sau de vedere, ar fi nevoie de pubele noi, de colectarea la timp a gunoiului si de contractarea unei firme competente care sa se ocupe constant de curatenie. Apoi, ar trebui sa vorbim de educatia publicului, care se poate face doar atunci cand exista conditii minime de respect. Clientul poate fi educat in momentul in care i se ofera toalete functionale si curate, cu stickere care transmit mesaje legate de mentinerea curateniei, crede el. In schimb, in Gara de Nord, dupa ce platesti accesul la toaleta, mai treci si prin stanjeneala "hartie va dau?".

"In alte gari europene exista respect pentru cei care tranziteaza, pentru cei care au o prima imagine despre tara in care ajung. E vorba de mindset. Sefii companiilor de cai ferate din alte tari, unde garile arata cum arata, nu au salariile sefilor de la noi", a mai spus Marian Spinu.

In Bucuresti, inca de la prima ora a diminetii, in gara unde ajung si straini te loveste un amestec de mirosuri greu de suportat. Transpiratie statuta, care confirma faptul ca suntem pe ultimul loc in UE la consumul de sapun, urina uscata, ale carei urme sunt imposibil de ignorat, si cafele varsate pe gresia care pare mai veche decat gara insasi.

"Brandul" sacoselor nu e nici el passe. Plase mari de plastic sau de rafie, burdusite cu mancare adusa de acasa ori pregatite pentru neamuri din alte colturi ale tarii, isi fac loc prin multime. Parfumuri orientale tari se amesteca cu mirosul de McDonald's, KFC si shaorma de la linia 1, intr-un mocktail care te face sa-ti pierzi pofta de calatorii.

Acoperisul are pe alocuri gauri, de parca ai fi intr-un poligon si s-ar tine antrenamente de tir acolo, nu intr-o gara. Pe deasupra, porumbeii, locatarii neoficiali ai garii, pot oricand sa-ti dea un "cadou" sau sa scuture toata mizeria adunata in ani pe firele de sus direct pe tine.

De pe panourile masive te privesc reclame la bere, in timp ce pe jos se odihnesc sau, de fapt, sunt locuri de odihna, sticle mari de Coca-Cola. Si, mai nou, in centrul garii deja aglomerate si fara locuri de asteptare suficiente pentru pasageri, s-a improvizat un bazar. Noii negustorii vand celebrii Labubu fake langa tricouri ce poarta in piept tricolorul.

Mai incolo, pe gheretele cu carti se sprijina biciclete, pentru ca spatiile special amenajate lipsesc. Si, in tot acest haos, vocea suava ce iese prin cele doua trompete cocotate in varful garii iti ureaza o "calatorie placuta".

Ironic, mai este si un anunt afisat care iti promite "viteza si relaxare, la munte si la mare". In realitate, trenurile pleaca cu intarziere si ajung cu o intarziere si mai mare. In 2024, trenurile de calatori de tip Regio au circulat cu o viteza de 46 km/ora.

"E o gara impopotonata. Sunt deranjat de faptul ca nu ai unde sa te asezi in timp ce astepti, iar afisarea intarzierilor si a liniilor de la care pleaca trenurile se face cu intarziere, chiar si cu numai 5 minute inainte sa paraseasca gara. In invalmaseala asta, din cauza ca se afiseaza cu greutate liniile, oamenii se napustesc unii peste altii, se amesteca cei care coboara cu cei care urca, se distrug lucruri, se pierd, se fura, iar CFR-ului nu-i pasa. Nu este o gara organizata", spune Radu, un barbat suparat ca tocmai in s-a furat portofelul in multime, iar politia, desi e acolo, mai degraba e un martor care confirma fapta.

Dincolo de intarzierile anuntate in ultimul moment sau de lipsa informatiilor despre liniile la care sosesc trenurile, chioscurile care vand 7Days, Coca-Cola si alte snack-uri, amplasate la capatul peroanelor, blocheaza accesul calatorilor si dau impresia de haos, nu de gara. In alte tari, e diferit, e organizat. In Paris, de exemplu, exista bariere de acces cu QR code, dar si controlori care verifica daca te afli la linia potrivita. Pe peron, gasesti o harta a trenului, cu vagoanele numerotate si marcate clar cu numere, culori si litere, astfel incat fiecare calator sa stie exact unde trebuie sa astepte. La noi, lumea se inghesuie in ultimul moment, de teama ca trenul pleaca in cateva minute si nu mai apuca sa urce.

Apoi, hotii de buzunare nu sunt singurii care te fac sa simti ca nu esti in locul potrivit. Cel mai greu de privit sunt copiii care te roaga cu glas stins, "daca nu te deranjeaza", sa-i asculti pentru un "nu am cash, doar card", pe care il spui cu jena si un nod in gat.

"Am auzit ca CFR e ingropata in datorii, asa ca nu mai am nici o asteptare", spune un barbat care are in jur de 40 de ani. "Se poate falimenta o companie daca vrea directorul."

Recent, CFR Calatori, care utilizeaza gara detinuta de CFR Infrastructura, a anuntat ca risca sa intre in incapacitate de plata, in timp ce directorul companiei, Traian Preoteasa, sustinea ca are venituri lunare de peste 11.000 de euro, din salariul de 5.500 euro si chirii in Dubai (3.500 euro) si Romania.

Compania CFR Calatori, subvenￂtioￂnata de stat, este cel mai mare transporￂtator de persoane de pe calea ferata. Anul trecut a avut o cifra de afaceri de 3,4 miliarde de lei, in crestere cu 24% si a raportat proￂfit net dupa ce in perioada 2017-2023 inregistrase pierderi totale uriase de 1,3 miliarde de lei. Acest profit de anul trecut vine insa ca majorare a compensatiei primite de la stat, iar pentru a nu mai fi pe pierdere in iaￂnuarie anul acesta oficialii au decis sa anuleze 244 de curse (trenuri) din cele 1.240 care circulau pe zi.

Situatia grea a companiei care transporta peste 70 de milioane de pasageri intr-un an, ar putea fi o explicatie pentru care compania de stat a acceptat reclame la berea Neumarkt, produsa de compania olandeza Heineken, si la sucurile Coca-Cola si Fanta, detinute de gigantul american Coca-Cola, in contextul in care medicii spun ca alimentatia este vitala in mentinerea sanatatii si in Romania exista 1,3 milioane de pacienti diagnosticati cu diabet, cu 50% mai multi decat acum un deceniu. Dintre acestia, aproape 4.000 sunt copii cu varsta sub 14 ani.

In plus, tinerii se confrunta cu riscuri tot mai mari de a se imbolnavi din cauza consumului de alcool, care poate duce la afectiuni grave, precum ciroza hepatica sau pancreatita. Apoi, in gara e nelipsita prezenta lanturilor de fast-food precum KFC, McDonald's si Cartofiserie, desi 200.000 de copii din Romania sufera de obezitate. Dar de unde sa acopere conducerea CFR Calatori, bine platita, pierderile stranse an de an? Pierderi care s-au adunat timp de sapte ani pana anul trecut, cand, printr-un artificiu, au disparut, cel putin la prima vedere.

La finalul zilei, romanii sunt cei care platesc. Iar Gara de Nord, o bijuterie arhitecturala si un simbol al istoriei feroviare, a ajuns astazi sa arate ca un balci. Cu toate acestea, gara inca functioneaza. Lumea vine, pleaca, circulatia nu s-a oprit. Isi face treaba, dar la un nivel modest, departe de ceea ce ar trebui sa fie un nod feroviar european. In timp ce in Occident garile sunt din ce in ce mai frecventate si modernizate, in Romania numarul calatorilor a scazut in 2024.

TRECUT

O scurta istorie a unei cladiri cu viata lunga

Gara de Nord, principalul nod feroviar al Romaniei, are o istorie de peste 150 de ani. De-a lungul timpului, a fost martora unor evenimente istorice importante, precum vizita Tarului Alexandru al II-lea, in 1877, si intoarcerea Regelui Mihai I, in 1947. Astazi, cladirea este inclusa in Lista Monumentelor Istorice din Romania.

PREZENT

Marian Spinu,

cofondator al companiei Deep Serv, care ofera servicii de facility management

Trebuie sa ne bazam pe lucruri simple, pe curatenie. Un lux mizerabil arata mai rau decat un loc curat intr-o zona mai putin luxoasa. A face preventie si a intretine este mai important decat investitiile in modernizare. Noi vorbim de traiul de zi cu zi, cand ne dorim o gara curata si intretinuta, cu niste reguli, cu un plan de mentenanta, cu un client care este preocupat sa plateasca pentru aceste lucruri. E foarte bine ca se fac investitii de peste 200 de milioane de euro, dar pana acolo trebuie sa facem curatenie si sa intretinem spatiile, sa le aratam calatorilor ca avem respect fata de ei.