Business international

In Iran, nu inabusirea nemultumirii opozitiei sau uciderea sperantelor tinerilor insetati de libertate au reprezentat cel mai clar semn al revolutiei ce urma sa se produca, ci prabusirea unei banci, scrie The Wall Street Journal.

La finalul anului trecut, Ayandeh Bank, administrata de apropiatii regimului si coplesita de pierderi de aproape 5 miliarde de dolari, s-a prabusit. Guvernul a inclus ce a mai ramas din ea intr-o banca de stat si a tiparit o suma uriasa de bani pentru a acoperi toate pierderile, mascand astfel problema, dar lasand-o nerezolvata.

In schimb, colapsul bancii a devenit atat un simbol, cat si un catalizator al crizei economice care a declansat in ultima instanta protestele ce reprezinta acum cea mai mare amenintare la adresa regimului de la infiintarea republicii islamice cu o jumatate de secol in urma.

Prabusirea bancii a aratat clar ca sistemul financiar iranian, sub presiune dupa ani de sanctiuni, credite neperformante si dependenta de bani tipariti, devenise tot mai insolvent si mai lipsit de lichiditate. Alte cinci banci sunt considerate a fi la fel de slabe.

Criza a lovit in cel mai nepotrivit moment. Credibilitatea guvernului iranian fusese deja puternic afectata de un razboi de 12 zile cu Israelul si SUA in iunie ce aratase ca Teheranul nu-si poate apara populatia de atacuri. Liderii iranieni refuzasera sa cedeze in negocierile privitoare la programul nuclear al tarii, facand eliminarea sanctiunilor o perspectiva tot mai indepartata. In noiembrie, Israelul si SUA au amenintat cu repetarea atacurilor daca Iranul ar fi incercat sa-si reconstituie arsenalul de rachete balistice sau sa-si accelereze eforturile nucleare.

Moneda suferinda a tarii, rialul, a fost aruncata din nou intr-o spirala descendenta pe care tara nu avea mijloace de a o stopa.

Dupa decenii in care reusise sa gaseasca iesiri si sa se foloseasca de intrari obscure de cash pentru a asigura functionarea in continuare a economiei fragile a tarii, Teheranul ajunsese la un impas, lipsit fiind de instrumente de solutionare a crizei economice din ce in ce mai profunde sau de acoperire a nevoilor populatiei tot mai disperate.

Sute de negustori, care in mod tipic nu se alatura protestelor locale in masa, au iesit pe strazile din Teheran pentru a cere solutii.

Banca Ayandeh a fost fondata in 2013 de Ali Ansari, un om de afaceri iranian care a fuzionat doua banci de stat pentru a forma o noua institutie de creditare. Acesta provine dintr-una din cele mai bogate familii din tara si detine o vila de milioane de dolari in nordul Londrei.

Marea Britanie l-a sanctionat pe Ansari anul trecut la cateva zile dupa prabusirea bancii, catalogandu-l drept un om de afaceri iranian corupt care a ajutat la finantarea Corpului Garzilor Revolutionare Islamice. Ansari a dat vina pentru falimentul bancii pe decizii si politici aflate dincolo de controlul sau.

Ayandeh oferea cele mai ridicate dobanzi din randul bancilor iraniene, atragand milioane de deponenti si imprumutandu-se masiv de la banca centrala, care tiparea bani pentru a o mentine pe linia de plutire, spun economistii. Asemeni altor banci iraniene cu probleme, Ayandeh avea un numar mare de credite neperformante, unul dintre factorii care au dus la prabusirea sa.

In momentul respectiv, peste 90% din resursele sale erau investite in proiecte aflate sub propria administrare.

Directorul departamentului de supervizare bancara din cadrul bancii centrale iraniene a catalogat anul trecut Ayandeh drept "o schema Ponzi". Pentru multi iranieni, aceasta a fost un simbol a unui sistem ale carui putine resurse sunt directionate catre cativa oameni cu legaturi in timp ce ei sufereau.

Ayandeh s-a situat in centrul a ceea ce economistii spun ca a constituit o criza mai ampla a sistemului financiare ce s-a intensificat dupa reimpunerea sanctiunilor americane in 2018. In 2019, guvernul controla practic aproximativ 70% din sistemul bancar al tarii.

Colapsul Ayandeh a declansat semnale de alarma. Prabusirea economica a Iranului s-a accelerat rapid in ultimele luni. In timp ce cheltuia bani pentru a acoperi prabusirea Ayandeh, guvernul iranian reducea sustinerea pentru public.

Economistii spun ca criza financiara in crestere a atins apogeul chiar in momentul in care o furtuna perfecta de presiuni a erodat puternic capacitatea guvernului de a o solutiona.

Penele de curent din ce in ce mai dese, penuriile tot mai acute de apa si deprecierea dramatica a monedei locale au alimentat credinta multor iranieni ca statul se apropie de colaps.

Guvernul a incercat sa-i calmeze pe protestatari, dar nu a reusit. Iar indiferent ce se va intampla cu protestele, presiunile asupra regimului generate de amplele probleme financiare interne si presiunile din afara se vor mentine.