Business international

Duminica este ultima zi a Conferintei de Securitate de la Munchen. Kaja Kallas avertizeaza ca Rusia ramane o amenintare majora, Benjamin Haddad cere ca UE sa se concentreze pe propriile prioritati, iar NATO insista pe cresterea productiei de echipamente de aparare in Europa si SUA.

La finalul unui panel de la Conferinta de Securitate de la Munchen, Kaja Kallas s-a aratat sceptica fata de ideea numirii unui trimis UE pentru negocieri privind incetarea invaziei ruse in Ucraina.

"Ceea ce conteaza mai mult decat sa ai un loc la masa este sa stii ce sa ceri atunci cand stai acolo", a spus Kallas, insistand ca Uniunea Europeana trebuie sa defineasca mai intai cerintele esentiale.

"De aceea am propus statelor membre un mandat concret cu solicitarile pe care trebuie sa le adresam Rusiei. Oricine va merge la acea masa, fie individual, fie bilateral, trebuie sa ceara aceste lucruri rusilor. Avem un proverb estonian: daca ceri mult, primesti putin; daca ceri putin, nu primesti nimic; si daca nu ceri nimic, platesti in plus", a explicat ea.

Aceasta a marcat incheierea panelului.

Rinkevics: Nu putem specula asupra alegerilor din Ungaria in privinta Ucrainei

Intrebat daca alegerile viitoare din Ungaria ar putea facilita calea Ucrainei spre UE, presedintele leton Edgars Rinkevics a avertizat ca rezultatele sunt imprevizibile.

"As atrage atentia ca atat Jocurile Olimpice, cat si alegerile pot produce rezultate foarte neasteptate. Sa nu ne grabim sa presupunem ceva ce numai alegatorii din fiecare tara pot decide. Sa asteptam sa se intample si sa vedem cum se intampla", a spus Rinkevics, referindu-se la opozitia continua a premierului ungar Viktor Orban fata de aderarea Ucrainei.

El a adaugat ca anul viitor vor avea loc alegeri si in Franta si Polonia, care ar putea modifica dinamica procesului in sens invers.

Presedintele Letoniei: UE nu este pregatita sa ofere Ucrainei o data de aderare

Presedintele Letoniei, Edgars Rinkevics, a comentat la Conferinta de Securitate de la Munchen solicitarea presedintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a primi o data clara pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeana, ca parte a unui eventual acord de pace.

Rinkevics a afirmat ca UE "intelege ca are nevoie de Ucraina in blocul comunitar", dar ca, discutand cu alti lideri europeni, are "impresia ca, in acest moment, nu exista disponibilitate pentru a stabili o data concreta".

El a precizat ca Uniunea Europeana "vrea sa vada Ucraina aderand cat mai curand posibil", insa procesul trebuie sa tina cont si de alte doua aspecte: situatia Balcanilor de Vest si a Republicii Moldova.

"UE trebuie sa se uite la Balcanii de Vest, unde si-a pierdut multa credibilitate pentru ca nu a avansat perspectivele de aderare. Am promis atat de multe lucruri, de exemplu in cazul schimbarii numelui Macedoniei de Nord, si am amanat atat de mult aderarea acestora", a spus Rinkevics.

El a adaugat ca, odata cu integrarea Ucrainei, nu poate fi ignorata Moldova.

"Da, e o tara mica, dar daca Ucraina intra, nu putem lasa Moldova pe dinafara. Este nevoie de discutii serioase despre cum sa gestionam acest proces", a subliniat seful de stat leton.

Rinkevics a remarcat ca, "fie ca ne place sau nu, aderarea Ucrainei la UE este strans legata de acordul de pace", dar si ca nu este optimist in privinta unui angajament real din partea Rusiei.

"Daca Rusia nu actioneaza, atunci nu vom avea un acord", a conchis el.

NATO: Este nevoie de productie mai mare de echipamente de aparare, in Europa si SUA

Adjunctul secretarului general al NATO, Radmila Sekerinska, a subliniat necesitatea majorarii productiei de echipamente militare, preluand mesajul ministrului francez Benjamin Haddad privind preferinta pentru productia europeana.

Sekerinska a amintit ca la ultimul summit NATO de la Haga s-a convenit nu doar cresterea cheltuielilor pentru aparare, ci si accelerarea productiei proprii.

"Acest mesaj va fi reiterat si la summitul de la Ankara: trebuie sa producem mai mult si peste tot. Avem nevoie de mai multa productie europeana, dar si de mai multa productie in SUA", a spus ea.

Adjunctul secretarului general a precizat ca, in prezent, stocurile existente nu sunt suficiente, in special pentru capabilitati urgente in Ucraina, cum ar fi apararea aeriana.

"Cand am vizitat industria, singurul loc unde aceste capabilitati erau disponibile era in stocurile SUA. Am fost recent in Norvegia la o companie care exporta tot catre SUA, iar apoi multe state europene cumpara de acolo. Acestea sunt legaturile pe care le-au dezvoltat companiile de aparare. Daca incercam sa le desfacem, vom fi mai slabi, nu mai puternici", a explicat Sekerinska.

Ea a subliniat ca pentru cresterea productiei este nevoie de reglementari mai bune, proceduri mai rapide si standarde de interoperabilitate mai clare, obiective centrale pentru NATO.

Haddad: Achizitiile de echipamente de aparare din strainatate "nu au sens"

Ministrul pentru Afaceri Europene al Frantei, Benjamin Haddad, a reiterat importanta "preferintei europene" in achizitiile pentru aparare, afirmand ca aceasta reprezinta doar "bun simt".

El a explicat ca, atunci cand bugetele pentru aparare cresc - adesea prin reducerea altor cheltuieli - nu este logic sa fie folositi bani pentru a sustine industrii din afara Europei, precum o fabrica din Kentucky, SUA. "Nu are sens", a spus Haddad.

Ministrul francez a subliniat ca este vorba si despre controlul asupra utilizarii, exportului si know-how-ului tehnologic asociat armamentului.

"Cand cumperi o arma din alta regiune, aceasta vine cu anumite conditii. Exista clauze, adesea in litere mici, despre cum si cand poate fi folosita. Toate acestea sunt esentiale", a adaugat Haddad.

Haddad: UE trebuie sa se concentreze pe propriile prioritati, nu pe laudele din SUA

Ministrul pentru Afaceri Europene al Frantei, Benjamin Haddad, a oferit o interpretare diferita a discursului lui Marco Rubio, criticand faptul ca patru europeni de pe un panel trebuiau sa raspunda la discurs abia a doua zi.

"Nu ar trebui sa fim nici usurati, nici socati de un discurs sau altul. Cea mai proasta lectie pe care am putea sa o tragem este sa ne agatam de cateva cuvinte frumoase si sa apasam butonul de amanare", a afirmat Haddad.

El a subliniat ca Uniunea Europeana ar trebui sa se concentreze pe propriile obiective, inclusiv pe reinarmare si pe cresterea competitivitatii.

"Aceasta este, pe termen lung, cea mai buna cale de a remodela si, poate, de a salva relatia transatlantica: sa fie mai echilibrata, mai matura, cu doua piloni egali, in loc sa cautam aprobarea americana sau sa ne concentram pe ce vor spune americanii despre noi", a adaugat Haddad.

Kallas: Nu suntem de acord pe toate subiectele, dar putem colabora cu SUA

Kallas a spus ca mesajele lui Rubio au fost atat pentru Europa, cat si pentru publicul american.

"De fiecare data cand aud critici la adresa Europei - care sunt foarte la moda acum - ma gandesc la alternative si la toate lucrurile bune pe care le-am primit de la Europa si la valorile pe care le reprezinta", a explicat ea.

In acelasi timp, Kallas a declarat ca a gasit unele aspecte incurajatoare in discursul lui Rubio.

"Mesajul pe care l-am primit este ca America si Europa sunt strans legate, au fost in trecut si vor fi si in viitor. Este important. Este clar ca nu suntem de acord pe toate problemele si ca acest lucru va ramane valabil, dar cred ca putem construi pe aceasta baza".

"Contrar a ceea ce spun unii, Europa decadenta si treaza nu se confrunta cu disparitia civilizatiei", afirma Kallas

La ultima zi a Conferintei de Securitate de la Munchen, Kaja Kallas a luat cuvantul pe scena principala.

In replica la discursul senatorului american Marco Rubio de ieri, Kallas a afirmat ca "Europa nu se confrunta cu disparitia civilizatiei" si ca numeroase tari, inclusiv din afara Europei, "doresc in continuare sa se alature clubului nostru", facand referire la Canada.

Kallas a subliniat ca Rusia reprezinta in continuare o provocare majora.

"Aceasta incepe in Ucraina, dar scopul final al Rusiei nu se limiteaza la Donbas", a explicat ea, mentionand tentativele repetate de subminare a statelor membre UE.

"Sa fim realisti: Rusia nu este o superputere. Dupa mai bine de un deceniu de conflict, inclusiv patru ani de razboi la scara larga in Ucraina, Rusia abia a reusit sa avanseze dincolo de liniile din 2014. Costul: aproximativ 1,2 milioane de victime. Astazi, Rusia este afectata grav, economia sa este in colaps, este izolata de pietele energetice europene, iar propriii cetateni parasesc tara. In prezent, cea mai mare amenintare pe care o reprezinta Rusia este ca obtine mai mult la masa negocierilor decat pe campul de lupta", a adaugat Kallas.