Zf 24

Economia, in pofida unor progrese importante in numeroase domenii, a avut o evolutie nesustenabila, mai ales in anii recenti, iar in lipsa corectiei bugetare, Romania poate ajunge intr-o criza a datoriei suverane, cu efecte economice si sociale grave, sunt de parere reprezentantii Consiliului Fiscal in Opinia preliminaraￌ privire la proiectul celei de-a doua rectificaￌri a bugetului general consolidat pe anul 2025.

"Corectia bugetara din Romania are loc intr-un mediu international nefavorabil si tot mai incert, cu o situatie interna tensionata. O corectie bugetara de amploare nu poate avea loc fara a fi afectate negativ venituri ale cetatenilor si incasari ale firmelor, ceea ce genereaza nemultumiri. Dar, in lipsa corectiei bugetare, Romania poate ajunge intr-o criza a datoriei suverane, cu efecte economice si sociale grave. Inceperea corectiei bugetare in Romania si reforme in cadrul PNRR au corespondent in accesul in continuare la fonduri europene", se arata in mesajul CF.

Care sunt concluziile Consiliului Fiscal:

￢ Guvernul Romaniei a revizuit tinta de deficit cash si ESA pentru acest an la 8,4% din PIB, ce este un nivel ambitios, realizabil in evaluarile CF. In 2026, CF vede un deficit cash in jur de 6,5% din PIB.

￢ In lipsa masurilor de corectie din acest an, deficitul bugetar ar fi depasit 9% din PIB.

￢ Corectia bugetara poate fi punctul de inflexiune in restabilirea increderii in finantele publice din Romania, dar procesul este anevoios si va dura mai multi ani.

￢ Afirmatia ca ajustarea deficitului bugetar duce la o criza economica omite ca Romania nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, ca se poate ajunge la o criza a datoriei publice.

￢ Din pacate, suntem obligati de circumstante sa fim prociclici in corectia dezechilibrelor (cand economia incetineste), fiindca s-a gresit in politica bugetara in ultimii ani (prin prociclicitate cand economia se redresa dupa pandemie si criza energiei).

￢ In Romania, nivelul veniturilor fiscale este foarte jos (28,7% din PIB in Romania, fata de 35% in Cehia, 35% in Ungaria, 37,5% in Polonia si 40,1% media UE, in anul 2 2024), fapt ce rezulta si din neglijarea necesitatii de a avea venituri fiscale care sa satisfaca nevoile societatii romanesti.

￢ O colectare mai buna a veniturilor fiscale este o problema de siguranta nationala, avand in vedere nevoile bugetului public si contextul international.

￢ CF a subliniat in documentele sale ca ajustarea deficitului bugetar nu se poate face exclusiv pe partea de cheltuieli si aceasta judecata se verifica in configuratia masurilor initiate de Guvern. Teza potrivit careia s-ar putea obtine o colectare imediata mult mai buna de taxe si impozite, care sa evite schimbari in regimul fiscal, este iluzorie. Si o reducere masiva de cheltuieli bugetare care sa evite schimbari in regimul fiscal nu era posibila, data fiind urgenta corectiei.

￢ Investitiile publice (ce includ si pe cele finantate din bani europeni) ar fi, potrivit rectificarii bugetare, de circa 7,8% din PIB, ceea ce este de pus in relatie si cu faptul ca in 2026 se termina finantarea din PNRR. Aceste investitii atenueaza din impactul contractionist al corectiei bugetare.

￢ Dimensiunea deficitelor gemene singularizeaza Romania in cadrul UE. Corectia bugetara este absolut necesara si pentru a mentine increderea in moneda nationala. ￢

Exista o povara suplimentara a cresterii cheltuielilor militare in anii ce vin. Programul SAFE al UE poate ajuta corectia bugetara si intarirea capacitatii de aparare a Romaniei.

￢ Reducerea evaziunii fiscale este obligatorie in perioada urmatoare si este o cale de a reduce deficitul bugetar si dupa 2026. Reforma ANAF (ce include digitalizarea) este esentiala in acest scop.

￢ Masuri de sprijin pentru unele activitati economice se pot practica prin fonduri europene (PNRR si alte programe) si credite fiscale, dar, in ansamblu, corectia bugetului exclude un impuls fiscal pozitiv, iar politica monetara nu poate fi relaxata, avand in vedere necesitatea de a preveni presiuni pe moneda nationala.

￢ Evaluarea cadrului macroeconomic - ce se bazeaza, in continuare, pe prognoza CNSP din 5 septembrie 2025 - arata relevanta consideratiilor expuse in cadrul primei rectificari bugetare aferente anului 2025, de la finalul lunii septembrie.

￢ O absorbtie masiva de fonduri europene poate ajuta mentinerea economiei in teritoriu pozitiv in 2026.

￢ Proiectul actualei rectificari opereaza o revizuire marginala a proiectiilor de la rectificarea precedenta, mentinand neschimbata tinta de deficit bugetar de 8,4% din PIB (159,8 mld. lei); atat veniturile, cat si cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt diminuate cu circa 1,8 mld. lei.

￢ Analiza revizuirilor propuse pentru principalele categorii de venituri si cheltuieli arata o ajustare a acestora in raport cu executia bugetara pe primele 10 luni ale anului, creand premisele pentru respectarea noilor tinte propuse. Principala 3 incertitudine, atat pe partea de venituri, cat si pe cea de cheltuieli, ramane legata de nivelul de absorbtie al fondurilor europene.

￢ Pe partea de cheltuieli, executia la 10 luni indica o crestere (+9,9%) mai redusa fata de cea a veniturilor, dar si o temperare a dinamicii fata de nivelul programat (+14,4%). Rectificarea prognozeaza continuarea acestei tendinte.

￢ Pe baza datelor disponibile, CF apreciaza ca noile coordonate ale constructiei bugetare raman compatibile cu un deficit bugetar cash in jur de 8,4% din PIB in 2025.

￢ In 2026, masurile fiscal-bugetare adoptate in a doua jumatate a anului 2025 ar putea conduce la un deficit in jur de 6,5% din PIB, ceea ce ar reprezenta o ajustare remarcabila fata de nivelul din 2024 si in linie cu angajamentele asumate de Romania in planul bugetar-structural pe termen mediu.

￢ Pentru Romania, fondurile europene reprezinta o oportunitate pentru dezvoltare, iar accesul la ele inseamna continuarea investitiilor europene pentru modernizarea tarii. La data de 31 octombrie 2025, conform datelor MIPE, rata de absorbtie efectiva a fondurilor europene aferente CFM 2021-2027 (rambursari de la Comisia Europeana) era de 11,7% (3,6 mld. euro). In cazul PNRR, conform datelor MF, la data de 30 septembrie, rata de absorbtie efectiva pe componenta granturi (exclusiv prefinantari) era de 31,6%